Interviu cu Cătălin Frâncu, fondatorul Dexonline: „Știința e foarte smerită, în timp ce religia este foarte trufașă. Spune: «noi știm, ăsta este adevărul»”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Cătălin Frâncu este fondatorul Dexonline.ro (o variantă online a dicționarului limbii române) și de doi ani a pus pe picioare platforma civică Dignitas, pe care o vrea „o oglindă a minciunilor pe care le-au spus politicienii, a promisiunilor făcute și neîndeplinite”. Într-un interviu pentru Școala 9 , Frâncu, absolvent al unei prestigioase universități americane, MIT, și fost angajat al Google, explică de ce și-a închis conturile pe rețelele de socializare și face o analiză a predării științelor exacte la noi. Inginerul software povestește deschis și despre cum a devenit ateu.
Cuprins:
- „Oamenii trebuie să accepte că oamenii de lângă ei nu sunt vinovați că sunt săraci”
- „Teoria Pământului plat a fost infirmată: te sui într-o navetă și vezi că Pământul este rotund”
- „Știința e foarte smerită, în timp ce religia este foarte trufașă, spune: noi știm, ăsta este adevărul”
- Când faci afirmații extraordinare trebuie să vii cu dovezi extraordinare.
Școala 9: Ne-a speriat radioul, ne sperie rețelele 5G, ne sperie roboții care ne fură joburile. Cum vezi tu evoluția tehnică?
Cătălin Frâncu: Cred că roboții iau joburile omenirii, asta deja se întâmplă. A început să se întâmple și se pare că în 50 de ani vor mai fi 10% dintre oameni angajați, ceea ce înseamnă că avem 50 de ani să ne pregătim pentru asta. Și mai avem și alte griji pe cap, precum încălzirea globală.
Teoria mea e că trebuie să ne îndreptăm către o lume unde oamenii să nu mai fie condiționați de muncă, pentru că nu va mai fi destul de muncă. Alternativ, să dăm drumul la meserii care astăzi sunt oarecum luate în râs. Astăzi ni se explică că de luni până vineri muncești la chestii care se pot vinde și dup-aia te odihnești, dar consumând, dacă se poate: te duci la un film, la un mall, faci shopping, ca să te reîncarci pentru lunea care urmează. Ăsta e un mod foarte nesustenabil de a trăi și planeta a început să ne taxeze. În plus, mi se pare un mod trist de a trăi.
Trăim într-o lume foarte greșită, foarte axată pe reducționismul cifrelor. Pur și simplu, cifrele din ultimii 40 de ani arată că suntem pe o cale greșită, că economic vorbind o ducem mai prost decât o duceau părinții noștri - sigur, nu mă refer la oamenii care au trăit în comunism. Vorbesc de capitalismul anilor ‘60-’70.
„Oamenii trebuie să accepte că oamenii de lângă ei nu sunt vinovați că sunt săraci”
- Primul lucru la care m-am gândit când ai spus că nu vom mai avea muncă salarizată a fost: noi din ce vom trăi?
- Ce am putea face ar fi să-i dăm omului mai mult timp liber. Ai timp liber și nu mai ai cheltuieli la fel de mari, îți dau ție în cartierul tău centrala aia electrică ca să ai curentul gratis. Sigur, asta înseamnă că va trebui să ai niște cheltuieli, dar cu cât aduci economia la un nivel mai local, cu atât te poți întoarce la troc. Nu la troc de genul pantofi contra vinete, dar în sensul că o economie locală își poate produce singură cam toate nevoile. Nu-ți trebuie două mașini pe familie, poți trăi cu mai puțin. Noi suntem foarte consumeriști, acum trebuie să consumăm oricând respirăm.
- Ne întoarcem la chibuț?
- Nu la chibuț, pentru că proprietatea individuală trebuie să rămână, mi se pare că e baza societății, dar trebuie ca omul să știe că nu este cinstit ca toți măturătorii din București, gunoierii din București sau menajerele să nu-și mai poată permite să locuiască în București. Putem dărâma toate locuințele dărăpănate pentru a face locuințe sociale pe care le vindem la preț de producție. Adică oamenii trebuie să accepte că oamenii de lângă ei nu sunt vinovați că sunt săraci, asta e o chestie foarte importantă.
- De ce nu mai folosești rețelele sociale?
- Eu mi-am închis conturile în 2013, când au început să iasă la iveală dezvăluirile lui Snowden (fost agent secret în SUA), care a spus că NSA (Național Security Agency) ne spionează. Când a ieșit chestia asta la iveală eu am zis că nu mi se pare normal. Relația mea cu orice prieten de-al meu este între mine și el, nicio altă terță parte. Și atunci, mi-am închis conturile de Google, Yahoo, Facebook, LinkedIn și ce mai era. Ulterior, apar confirmări că am făcut un lucru bun.
Știm că Facebook continuă să fie în cel mai fericit caz doar de advertiseri. Noi nu suntem utilizatorii, noi suntem utilizații, produsul pe care Facebook îl vinde către terțe părți. Apoi, în cel mai rău caz, sunt trollii care vin și schimbă ceea ce gândești.Cătălin Frâncu, fondator DexOnline:
Cambridge Analytics, scandalul de acum patru ani, în care ei se lăudau, nu numai că nu-și cereau scuze, înainte să se spargă buboiul: ziceau că din 300 de like-uri te cunoaștem mai bine decât nevasta ta pe lumea asta.
Asta mi se pare o chestiune monstruoasă, că el nu-i dă nevestei mele recomandări de cadou pentru ziua mea de naștere, dacă ar fi numai asta, ar fi drăguț, dar el nu face numai asta. El vrea să-ți dea din când în când o știre bine inserată. Ei zic: am observat că în zilele de miercuri dimineață oamenii reacționează foarte negativ la o poză a lui Biden cu chenar roz, nu știm de ce, știm doar că dacă vrem să denaturăm cu 1 la 1.000 percepția despre un om sau altul, o putem face studiind datele care vin din motorul nostru și asta mi se pare mai monstruos decât faptul că Google mă spionează. N-a fost nici măcar o singură zi în care să-mi pară rău că am făcut asta în opt ani.
- În contextul ăsta, mai poți fi stăpân pe propria ta gândire?
- E complicat. Ce este propria mea gândire? Propria mea gândire este în permanență șlefuită de cei de lângă mine și ăsta e un lucru normal. Și timpul își pune amprenta lui. Când mă gândesc ce concepții aveam acum 20 de ani, uneori sunt nostalgic, alteori sunt îngrozit.
Dar când treaba asta se întâmplă fără știrea ta și într-un mod insidios și cu interese comerciale, cu asta nu sunt de acord. Ca să poți fi stăpân pe propria ta gândire e o chestie care trebuie educată. Dacă tratezi internetul ca pe o mare de zgomot cu câteva insule de informație corectă, Wikipedia, două-trei ziare și cam asta este...
Sigur că adevărul niciodată nu va fi clar și întotdeauna vom putea spune, de exemplu: sunt interese materiale uriașe în medicină, sunt absolut de acord cu asta, dar aia nu înseamnă că tot adevărul se șterge cu buretele și că fiecare dintre noi poate avea nu știu ce opinii despre vaccinare și toate adevărate. Cătălin Frâncu, fondator DexOnline:
Asta nu înseamnă că Pământul e plat și că aterizarea pe Lună nu a existat. Totuși, undeva trebuie să tragem o linie și ca să poți să tragi linia asta în mod corect, trebuie să închizi zgomotul, complet.
„Teoria Pământului plat a fost infirmată: te sui într-o navetă și vezi că Pământul este rotund”
- Dar tu ești absolventul unei universități prestigioase (Massachusetts Institute of Technology - MIT, SUA, n.r.), te-ai educat în permanență și tragi propriile concluzii. Care este soluția pentru cei care nu au acces la pregătire? Unde pot fi prinși pe parcurs și să primească indicii?
- Îmi place foarte mult Neil deGrasse Tyson ca om de știință, care este și un popularizator al științei, un adevărat campion al cauzei științifice. El spune: trebuie să înțelegi de unde vin oamenii ăia, că nimeni nu alege să fie ignorant, să își închidă urechile la adevăr. Modul în care ei văd lumea este un mod coerent. Când zic: „vaccinurile cauzează autism”, ei nu citează un articol care de fapt a fost repudiat de autorul său care a recunoscut că a exagerat numerele și că de fapt nu are nicio bază științifică. Ei chiar cred că articolul acela este în vigoare. Zic: am aflat de la televizor că vaccinurile cauzează autism.
Aici legătura cu educația! Trebuie să începi din școală. Nu știu dacă pe un om de 50-60 de ani îl mai poți recupera astăzi. El are deja o viziune coerentă asupra lumii și zice că ăia mint pentru că ceilalți spun că ăia mint. „He said-she said” („el zice-ea zice”).Cătălin Frâncu, fondator DexOnline:
Cu un copil mai ai șansa să faci treaba asta, să îi spui de ce nu e în regulă că lumea mai crede în astrologie, de exemplu. Uite, acum 200 de mii de ani, când noi eram încă niște rătăcitori prin savane, oamenii au observat că atunci când stelele sunt pe cer într-o anumită poziție, se întorc cirezile și vine vremea vânătorii, după care vine vremea pentru aia, apoi pentru ailaltă. Au început să-și dea seama de anotimpuri, dar n-au înțeles diferența între corelații și cauzații. Ei au crezut că stelele cauzează cirezile să vină și de acolo au trecut la a crede că stelele ne cauzează nouă, într-un fel, traiectoria pe acest Pământ.
Chestia asta a rămas și astăzi, pentru că a fost nevoie de o lungă evoluție, de sute de mii de ani, ca să ne dăm seama că treburile nu funcționează așa: Pământul se învârte în jurul Soarelui și stelele revin în aceeași poziție.
Cred că un copil e mult mai ușor de recuperat pentru că încă este maleabil și încă îl mai poți convinge. Un om de 50-60 de ani va tinde să spună: „eu știu deja și dacă îmi spui altceva înseamnă că te-au spălat și pe tine pe creier ceilalți”.
„Știința e foarte smerită, în timp ce religia este foarte trufașă, spune: noi știm, ăsta este adevărul”
- Și tu ești produsul școlii românești, până la un punct. Este capabilă școala noastră să îți formeze spiritul critic?
- M-am întrebat foarte des ce s-ar fi întâmplat dacă aș fi rămas în România. Sunt sigur că aș fi avut o carieră bună în informatică, aș fi fost un inginer software foarte bun, dar nu mi-e clar dacă aș fi dezvoltat spiritul ăsta critic științific, care până la urmă nu mi-a venit neapărat de la MIT (Massachusetts Institute of Technology). De acolo am plecat la 24 de ani, tot un tânăr destul de necopt. Dar cam pe atunci, pe la 23 de ani, am început să citesc Scientific American, care e o revistă de popularizare a științei, și Popular Science. A rezonat foarte bine cu mine și uite că o citesc de 22 de ani cu fervoare.
Aia a început să-mi clarifice toate noțiunile și că nu orice teorie stă în picioare. Mi-a clarificat o noțiune care pentru mine a fost zguduitoare în clipa aia: noi nu știm ce este adevărul de fapt. Teoriile științifice nu sunt niciodată adevărate, teoriile științifice stau încă în picioare fiindcă n-au fost încă infirmate. Pe când teoria Pământului plat a fost infirmată: te sui într-o navetă, te uiți și vezi că Pământul este rotund. Deja e o constatare, nu mai e o teorie. Și asta îți dă un pic de smerenie ca om de știință, ideea că nu știi tot, și ideea că un singur experiment e suficient ca să-ți dea o gaură majoră într-o teorie și să te pună să regândești niște lucruri.
Și mi se pare că în mod paradoxal știința e foarte smerită în privința asta, în timp ce religia este foarte trufașă, spune: noi știm, ăsta este adevărul, trebuie să-l crezi cu ochii închiși. Și mi se pare un mod foarte trist de a trece prin lume.
- Avem în continuare religie în școală. Ai făcut religie?
- Da, dar nu la orele de religie. Am făcut un an de psihologie în clasa a X-a unde profesoara, tânără, cred că 25 de ani, poate 30, ne-a predat și ne-a vorbit de temperamente, caractere, dar mai mult de parabolele din Biblie. Eu am avut o aventură religioasă de 23 de ani, acum mă declar oarecum convalescent după religie, dar ce am primit, am primit de unul singur și, din păcate, în jurul meu nu a fost nimeni care să-mi zică: „băi, alo!”
Când faci afirmații extraordinare trebuie să vii cu dovezi extraordinare.
- Crezi că predarea religiei coroborată cu minusurile pe care le avem în predarea științelor ne duc la procentul mare de analfabetism științific? E o teorie foarte discutată.
- Cred că e un pic din fiecare. A fost un tip, Bertrand Russell, un mare matematician (britanic - n.red.), care a propus, în anii ’30, un experiment de gândire - el era bun la paradoxuri – a zis: pe orbita Pământului, undeva mai departe de Lună, se află un ceainic. E un ceainic care orbitează în jurul Pământului, nu-l putem detecta, dar trebuie să mă credeți că există acolo și nu aveți voie să-mi spuneți că nu există. Și dup-aia a zis: oricine îmi va spune că sunt nebun ar avea dreptate să-mi spună una ca asta.
De aici faptul că atunci când faci afirmații extraordinare trebuie să vii cu dovezi extraordinare. Sigur, el lovește în religie direct prin chestia asta. El zice că același argument se aplică și religiei: povara nu e pe mine să-ți demonstrez că religia nu e adevărată, nu trebuie eu să-ți demonstrez că am scanat toată orbita și n-am găsit ceainicul tău, povara ta e să demonstrezi de ce ar fi acolo un ceainic, nu să mi-l arăți, dar măcar că ai observat niște perturbații. Așa a fost descoperit Pluto, de exemplu, înainte să fie văzut efectiv cu telescopul, că nu aveam telescoape atât de bune, a fost dedusă existența lui prin perturbațiile pe care le producea planetei Neptun. În sensul ăsta aș zice că e un pic greșit să izolăm religia și s-o dăm doar pe ea ca exemplu, pentru că ea este într-o clasă cu toate rătăcirile și șarlataniile lumii de-a lungul sutelor de mii de ani.
Nu e deosebită de astrologie, nu e deosebită de răpirile extraterestre, nu e deosebită de motorul cu apă și oricare alte lucruri.
Eu nu sunt un prost, sunt un tip bun la școală, am fost șef de promoție în liceu, chiar la vremea în care mi se întâmpla căderea în religie și totuși ei sunt oameni care le nivel instituțional știu foarte bine să convingă oamenii.
- Nu poți fi și om de știință și un fervent participant la liturghie?
- Ba poți, sunt nenumărate exemple și biserica are grijă să-i revendice pe toți. Ei încearcă să-l revendice și pe Darwin, despre care spun că pe patul de moarte ar fi zis: „teoria evoluției e greșită, acum înțeleg că Dumnezeu există”. Fiica lui s-a luptat nu știu câtă vreme - prin jurnalele vremii, prin ziare - să scrie că nu e adevărat, că a fost acolo la moartea lui împreună cu frații ei și că nu s-a întâmplat nimic din chestia asta.
Eu tot ce zic e: arată-mi dovada. Dacă e nevoie să cred că există o realitate mai înaltă, un plan mai înalt al existenței care cumva nu interferează cu al nostru, de ce aș crede asta? Pe principiul ăsta pot să cred și că există un meteorit pe care nimeni nu l-a văzut și care mâine va lovi Pământul, nu?Cătălin Frâncu, fondator DexOnline:
De asta nu pot să cred în religie pentru că nu are dovezi de niciun fel. Religia a făcut mulți pași înapoi, ceea ce vedem noi astăzi este starea religiei astăzi, dar ei au ars oameni pe rug pentru că au spus că Pământul se învârte în jurul Soarelui, au luat în râs teoria evoluției. De când s-a inventat radioul au fost nu știu câte dispute între cardinali și oameni de știință.
Multă vreme au contestat dinozaurii, au spus că Pământul are 6.000 de ani. Până la urmă unde te oprești? Și dacă deja avem o idee destul de bună despre cum a apărut viața și cum a evoluat în tot arborele uriaș de astăzi, atunci unde a mai intervenit Dumnezeu? Și dacă a fost doar un Dumnezeu spectator, ce nevoie mai avem de el?
Citește Interviul integral pe Școala 9.
