De Sidonia Bogdan,

România își autoimpune limite în ceea ce privește politica externă și de securitate, care nu pot fi observate și la alte țări europene. Din cauza acestei autolimitări, ratăm, astfel, parteneriate strategice cu Ucraina și Georgia, țări în care Statele Unite au un interes strategic, spune Iulia Joja, expert în securitate și profesor conferențiar la Universitatea Georgetown, într-un interviu pentru Libertatea.

Iulia Joja este cercetător la School of Advanced Internațional Studies John Hopkins University, și-a susținut teza de doctorat în cultura strategică a României la SNSPA București, pe care a publicat-o la Columbia University Press în 2019 și a absolvit un master în studiul conflictelor la Kings College Londra.

-De ce te-au atras studiile de securitate? De ce ai ales acest domeniu?
-Nu a fost o alegere neapărat pentru studii de securitate, pe mine m-a interesat întotdeauna domeniul apărării. Am studiat științe politice și primul meu stagiu ca studentă l-am făcut în 2008, la Reprezentanța României la ONU, în New York. Fiind acolo peste vară și participând la multe dezbateri, am început să „răsfoiesc” o serie întreagă de domenii, iar cel mai interesant mi s-a părut cel al apărării.  Mai mult, în acea perioadă a avut loc invadarea Georgiei de către Federația Rusă, în septembrie 2008. În acest context, a ajuns să mă preocupe mult domeniul de securitate internațională și apărare.

Saga umilinței continuă: 36 de muncitori srilankezi, abandonați pe Otopeni, fără bani, mâncare sau apă. Autoritățile române, depășite total de situație
Recomandări

Saga umilinței continuă: 36 de muncitori srilankezi, abandonați pe Otopeni, fără bani, mâncare sau apă. Autoritățile române, depășite total de situație

 

Am plecat din țară în anul 2006 pentru studii și apoi ca să lucrez. M-am întors în anul 2012 din Statele Unite de la NATO și chiar atunci președintele Traian Băsescu a lansat un concurs pentru trei posturi de consilier de stat la Cotroceni. A fost singurul concurs care a avut loc în cadrul Administrației Prezidențiale. Am trecut prin etapele de concurs timp de șase luni și am fost acceptată pentru un post pe probleme de securitate și apărare. Eram la Cotroceni când a avut loc anexarea ilegală a Crimeei, în anul 2014, și astfel am ajuns să mă specializez pe probleme de securitate în regiunea Mării Negre.

Iulia Joja

-Ai avut vreodată vreo reticență să te specializezi pe acest domeniu, din cauza istoricului totalitar al instituțiilor de forță din țara noastră?
-La revoluție aveam trei ani, pentru mine asocierile dintre securitate și trecut nu erau actuale. Lucrând în acest domeniu, am perceput securitatea drept o preocupare internațională, iar România devenise stat membru NATO din anul 2004. Părerea pe care mi-am format-o în urma contactului meu profesional cu instituțiile naționale de securitate este de profesionism și competență. Am scris în cartea mea despre cultura strategică a României, apărută anul trecut, despre imaginea și rolul instituțiilor de securitate și despre modul în care Armata răspunde imaginii pozitive de care se bucură în rândul românilor.

Decedată de COVID după două teste negative. De ce asistenta de 45 de ani din Botoșani a fost confirmată pozitiv astăzi, în aceeași zi în care a murit
Recomandări

Decedată de COVID după două teste negative. De ce asistenta de 45 de ani din Botoșani a fost confirmată pozitiv astăzi, în aceeași zi în care a murit

 

-Crezi ca este mai dificil ca femeie tânără să fii parte din acest domeniu de expertiză?
-În ceea ce privește faptul că eram o femeie tânără, categoric au fost probleme. Am simțit că în România trebuie să dovedesc la fiecare pas că sunt capabilă să lucrez alături de colegii bărbați mai în vârstă, într-un domeniu în care aproape 100% sunt bărbați. Trebuia să demonstrez că pot, în ciuda faptului că sunt femeie, că sunt tânără, că sunt civil, că nu fac parte din sistemul de securitate și apărare.

Dublă măsură la înmormântările pacienţilor cu COVID. Derogare specială de la Arafat, pentru funeraliile lui IPS Pimen: „Fiind o personalitate bisericească, n-ai cum să nu accepți”
Recomandări

Dublă măsură la înmormântările pacienţilor cu COVID. Derogare specială de la Arafat, pentru funeraliile lui IPS Pimen: „Fiind o personalitate bisericească, n-ai cum să nu accepți”

 

-În domeniul securității și apărării, studiile în afara țării sunt aproape obligatorii. Mă contrazici?
-E cumva un paradox. Văd în jurul meu că, în continuare, în domeniul securității și apărării sunt în România extrem de puțini experți civili, iar acei puțini care există au și ei probleme în a fi ascultați.

-În Statele Unite, experții civili sunt integrați altfel în dezbaterea publică?
-Categoric. Eu m-am mutat în Statele Unite în septembrie 2019 și lucrez la două universități. Este o diferență radicală între ceea ce se întâmplă aici și ceea ce se întâmplă „afară”. Acolo, la Washington DC am fost solicitată în mod repetat de către instituții de stat să fac informări pe probleme de securitate în zona Mării Negre. Aici, în România, nu mi s-a întâmplat niciodată ca instituțiile de stat să-mi solicite expertiza sau vreo părere despre ceva, fie la nivel informal, fie formal.

-Nicio instituție a statului român nu te-a căutat?
-Nu, niciodată, nu mi-a cerut nimeni niciun fel de informare, de expertiză, de opinie cât am fost în societatea civilă.

„Ar fi o greșeală strategică să nu te intereseze Marea Neagră”

-Cât de mult este interesat Washingtonul de zona securității Mării Negre?
-Aș putea ilustra printr-o paralelă. La Berlin, nu există interes strategic pentru această regiune, germanii se concentrează mult pe problema Mării Baltice și pe problemele din Sudul Europei. În Statele Unite, există mult interes pentru regiune, atât la nivelul Departamentului de Stat, cât și la nivelul think tank-urilor, unde găsești multă expertiză. Țin minte că la prima discuție la nivel înalt pe care am avut-o acolo, m-au ascultat, și după primele propoziții de introducere au spus: „da, știm ca Marea Neagră e importantă strategic, spune-ne ce nu știm!” Interesul există, ceea ce este o veste extraordinară pentru noi.

-De ce sunt interesați de această zonă?
-Se discută mult despre multipolaritate, dar în realitate ne aflăm într-un sistem în care Statele Unite sunt încă cea mai mare putere din lume. Iar Marea Neagră este un spațiu contestat, dominat de insecuritate. Un spațiu în care independența statală, suveranitatea și integritatea teritorială, precum și democrația, sunt contestate.

Dincolo de amenințarea pe care o reprezintă Rusia în prezent pentru NATO și pentru regiunea noastră, în Marea Neagră și alte puteri, în special China, dar și Iran, își manifestă interesul strategic.

Iulia Joja, expert securitate:

Marea Neagră este un spațiu în care se întâlnesc Europa, Asia și Orientul Mijlociu. Totodată, este un spațiu economic subdezvoltat, fără infrastructură critică, dominat de corupție transnațională și trafic ilegal. Cu alte cuvinte, ar fi o greșeală strategică să nu te intereseze Marea Neagră.  

-Simți că abordarea românească este identică cu cea americană pe această temă a Mării Negre?
-Sunt radical diferite. Politica României din ultimii ani în relația cu statele din regiune sună cam așa: suntem stat membru NATO și membru UE și acționăm ca atare și numai în limitele acesteia. România își autoimpune limite în ceea ce privește politica externă și de securitate, pe care eu nu le-am mai observat la alte țări. Eu nu am observat această abordare decât din partea României. Din cauza acestei autolimitări, România are o interacțiune destul de restrânsă cu statele de la Marea Neagră care nu sunt membre NATO și UE.

Nu avem parteneriate strategice cu Ucraina și cu Georgia. Cele două țări reprezintă focusul Statelor Unite și ar trebui să fie al tuturor. Sunt țări care au fost invadate, una dintre ele duce de cinci ani un război pe propriul teritoriu cu o mare putere militară. Totodată, sunt țări aspirante la statutul de membru NATO și UE. Georgia, spre exemplu, are un parteneriat strategic cu SUA care este dat drept model în Pentagon. SUA, de asemenea, se implică activ în susținerea Ucrainei, inclusiv prin livrarea de arme letale.

-România refuză să aibă personalitate proprie la Marea Neagră?
-Nu aș spune că nu are o personalitate, aș spune că își limitează foarte mult capacitatea de acțiune și politica în regiune. Este o politică pe care au adoptat-o Ministerul de Externe și Administrația Prezidențială.

Atitudinea României privind problemele de securitate este definită prin a nu fi o voce prea puternică, spre deosebire de Polonia, de exemplu, care este mult mai vocală.

Iulia Joja, expert securitate:

Drept argument, statele baltice, Polonia și Finlanda publică anual lista situațiilor în care spațiul lor aerian a fost violat de Rusia. România nu face acest lucru, ceea ce este o abordare de tipul ”să rămânem sub radar, să nu fim prea vocali”. 

În engleză există expresia „punch below ones weight” (a lovi mai încet decât îți permite greutatea – n. r.), România are o astfel de politică, de-a performa la un nivel mai jos decât ar putea în realitate, în raport cu resursele de care dispune. Astfel se explică și faptul că România nu dezvoltă relații la nivel bilateral corespunzător resurselor sale. 

„România are o cultură care dictează o strategie mai reticentă”

-Polonia este mai activă..
-Polonia are o politică extrem de activă și în expansiune. A fost masiv implicată în procesul de democratizare a Ucrainei, dincolo de faptul că a primit peste un milion de ucraineni în urma războiului din 2014. Dar Polonia este un stat mult mai mare decât România și evident că are alte resurse. Polonia este interesată de Balcani, este prezentă în Moldova și în Ucraina. Dar ne putem uita și la statele baltice, recunoscute la Washington drept cele mai active state susținătoare ale integrării Ucrainei în NATO.

-Asta și pentru că sunt și ele foste state sovietice, înțeleg mai bine niște sensibilități. Noi am fost sub influență rusească, dar nu am aparținut URSS.
-Categoric, politica externă a României se formează în baza unei culturi strategice specifice  României, am publicat de curând o carte despre cultura strategică a României. România are o cultură care dictează o strategie mai reticentă, mai precaută, în condițiile în care se află într-o regiune cu multă insecuritate. Dar România se află acum într-o situație în care dispune de alte resurse, altă influență, este stat membru NATO și UE și are un parteneriat strategic foarte amplu cu SUA.

Proporțional cu statutul, crește și responsabilitatea pentru securitate și susținerea democrației, cel mai bun exemplu este SUA. România a fost ajutată în procesul de democratizare și integrare vestică. Acum este rândul României să își ajute vecinii, este în interesul național să contribuim la securitate și democratizare în regiune. 

-Statele Unite duc un război comercial cu China, prin comparație cu țările UE care văd relația cu China într-un ton mai edulcorat. Cum ar trebui România să se raporteze la această dilemă?
-Președintele Iohannis a abordat o atitudine precaută față de investițiile strategice ale Chinei. Iar Statele Unite au o viziune diferită față de Uniunea Europeană vizavi de China, viziune care nu este determinată doar de criteriile de concurență și competiție economică. La noi, din păcate, ajunge numai partea aceasta. Dar este și o problemă privind valorile sociale și politice, o problemă de democrație. Argumentele sunt astfel: China nu este o democrație, lucru care ar trebui să fie o problemă de opțiune valorică pentru Uniunea Europeană și pentru Statele Unite.

Dacă ne uităm la ce se întâmplă în China cu minoritățile etnice și religioase, este o problemă privind valorile sociale și politice în a crește cooperarea cu China. Dezvoltarea economică a Chinei a fost posibilă pentru că Washington-ul a permis și chiar susținut China în ultimii treizeci de ani. Însă americanii consideră că au făcut un pariu greșit, sperând dezvoltarea economică a Chinei să meargă mână în mână cu democratizarea și respectarea drepturilor omului. 

În ultimii ani, din cauza competiției economice globale, UE a decis să aibă o politică externă care să nu intre într-o competiție directă cu China. Dar, pe de altă parte, atât Statele Unite, cât și UE sunt dependente economic de China.

Iulia Joja, expert securitate:

Nu avem un echivalent cu care să înlocuim Huawei, de pildă. În ceea ce privește regiunea Europei de Est, problema Chinei devine și mai complicată, pentru că Europa de Est este subdezvoltată economic. 

Sunt țări care nu știu dacă vor putea spune nu Chinei, în condițiile în care le lipsește infrastructura critică, iar Vestul nu le oferă o alternativă. Pe de altă parte, vorbim și de ipocrizie politică, pentru că țările vestice au relații comerciale uriașe cu China. Împrumuturile pe care le oferă China nu sunt unele care să susțină democrația în statele respective, ci unele care să susțină corupția, ceea ce, în final, nu e interesul strategic al niciuneia dintre țări și asta este dilema pe care o are UE. 

„România nu are alternativă la a se lupta pentru solidaritatea vestică”

-Ar trebui să ne temem de China așa cum ne temem de Rusia?
-Categoric relația Europei și relația specială a României sunt cu totul altele față de Statele Unite. UE nu e competitorul direct al Chinei și nu avem probleme de proximitate geografică. China, cel puțin, nu ne invadează, nu ne afectează integritatea teritorială. Pe de altă parte, nu știm cum ne afectează securitatea o relație strategică cu China. Securitatea în epoca noastră este mult mai complicată decât problema teritoriilor și apărarea convențională. Trebuie să fim mai precauți pentru că nu știm unde ne-ar îndrepta o cooperare strategică cu China.

Dincolo de asta, interesul național al României este de a finaliza procesul de integrare în Vest și de a susține solidaritatea Vestului, cât și expansiunea acestuia. România nu a fost niciodată atât de sigură precum este acum, prin parteneriatul strategic cu SUA și statutul de membru NATO.

Iulia Joja, expert securitate:

Totodată, România nu a avut până acum atât de multă responsabilitate. Vestul trece printr-o provocare imensă și riscă să se destrame din cauza tendințelor iliberale, care au devenit un fapt cotidian pe ambele părți ale Atlanticului. 

Atât la Washington, cât și la București există din ce în ce mai multe voci care pun sub semnul întrebării valorile care ne definesc democrația și respingerea totalitaritarismului din cauza căruia România a suferit atâtea decenii, securitatea, drepturile omului. 

Sunt vocile care susțin că Rusia sau China sau pur și simplu izolarea României sunt alternative. Dar România nu are alternativă la a se lupta pentru solidaritatea vestică dacă vrem să trăim liberi și să ne dezvoltăm economic. 

Citeşte şi:

VIDEO | Klaus Iohannis, după discuţia cu liderii europeni: „Dragi români, depinde de fiecare dintre noi să limităm efectele infectării cu coronavirus”

Vladimir Putin a adaptat reforma constituțională din Rusia pentru a fi președinte pe viață

Copiii refugiaților se gândesc la sinucidere! Specialiștii sunt îngrijorați pentru micuții din tabăra de migranți Moria de pe insula grecească Lesbos

A murit Roxana Diaconu. FRF anunță dispariția avocatei
GSP.RO

A murit Roxana Diaconu. FRF anunță dispariția avocatei

Horoscop 25 mai 2020. Fecioarele renunță la anumite aranjamente
HOROSCOP

Horoscop 25 mai 2020. Fecioarele renunță la anumite aranjamente