Politologul Stelian Tănase, despre legile care dau puteri sporite serviciilor: „Sunt convins că Iohannis și-a dat acceptul, dar nu cred că a citit cu atenție textul”

Cetățeni, firme și autorități, toată lumea este obligată să sprijine SRI în anchete și să nu vorbească despre ajutorul dat. Procurori speciali pentru anchetarea ofițerilor SRI și SIE. Anchete la sediile serviciilor doar cu acordul șefului statului. În plus, SRI devine autoritate în domeniul interceptării comunicațiilor și va putea avea propriile firme și ONG-uri. 

Aceste sunt câteva dintre prevederile controversate ale pachetului de legi privind siguranța națională, pregătit de Guvern și făcut public de G4Media.

Lista problemelor semnalate de presă este mult mai lungă, iar societatea civilă vorbește deja despre „Republica militară România”.

Luptător cu state vechi

Din zona societății civile provine și politologul Stelian Tănase, care are state vechi în ceea ce privește lupta cu serviciile. A fost pe baricade în decembrie 1989, s-a luptat apoi cu FSN din postura de președinte al Grupului de Dialog Social și a avut o scurtă carieră politică, fiind ales pe listele CDR în 1992. 

Recomandări

Este victoria Ucrainei un obiectiv asumat al politici externe românești? De ce alegerile prezidențiale sunt mai importante ca oricând

Scriitor, istoric, politolog, scenarist, regizor, profesor universitar, Stelian Tănase spune că știe bine „jocul” din Parlament, unde serviciile controlează situația, nu invers. 

Despre noile proiectele legislative crede că sunt chiar mai rele decât cele impuse în anii 90 de moștenitorii Securității și speră la o reacție puternică din partea presei și a opiniei publice.

„Interesant este și cum a supraviețuit actuala lege a SRI până astăzi” 

– Guvernul pregătește un pachet de legi care conferă puteri sporite serviciilor de informații. În momentul în care s-a adoptat actuala Lege a SRI erați pe baricade, de partea societății civile. Cum vedeți noua inițiativă?
– Pericolul e mare. Dar să fac un scurt istoric. În 1992 eram deputat. La începutul anilor 90 eram foarte activ în cadrul societății civile. Dezbaterea a început atunci. A fost o luptă între societatea civilă și serviciile secrete, moștenirea Securității, încă de atunci, când Măgureanu devenise primul director al SRI.

Aceste conflicte au fost foarte aprinse. Ele s-a acutizat în momentul în care s-au propus proiecte de legi.

Cel pe care îl avem acum în vigoare este de atunci. A fost un proiect prost, destul de comunist, pentru că FSN-ul era la putere și multe cadre din structurile partidelor, în Parlament, din servicii, în armată, magistratură proveneau dintre cadrele fostului regim. O atitudine totalitaristă, ca să nu zic totalitară. Și a ieșit prost. 

Recomandări

Patimile juridice ale Arhiepiscopului Teodosie: Ierarhul a fentat legea penală de două ori, iar acum se pregătește să repete figura a treia oară

Interesant este că el a supraviețuit până astăzi. Nu s-a reușit în această confruntare, care apoi s-a mutat în Parlament, să fie rescrise, reamenajate, să se așeze o dezbatere serioasă cu efect legislativ în societatea românească.

– O lege proastă spuneți, cum sunt proiectele care au apărut acum în G4Media?
– Ce ni se propune astăzi este chiar mai rău decât ce ni s-a impus la începutul anilor 90. Mă așteptam să fie astăzi mai liberală, mai deschisă, mai occidentală. Dar ce ne arată domnul Ciucă, militar de carieră, cocoțat în vârful PNL de Iohannis, ne dă fiori.

Acest proiect cred că este o intervenție a unor grupări din SRI, pentru că și acolo sunt câte partide vrei, pentru a impune această tendință dură a serviciilor de a aduce sub control populația. 

Tendința e de a pune în genunchi magistratura, de a impune anumite reguli, de pildă această tendință pe care o au serviciile de a ne transforma pe toți în informatori. De a ne face un fel de subalterni ai polițiștilor, ai agenților SRI sau pentru alte servicii. Momentul este foarte delicat.

„Societatea civilă trebuie să se trezească, căci este într-un mare pericol”

– Chemat în Parlament să informeze despre situația, la acea vreme doar tensionată, dintre Rusia și Ucraina, directorul SRI, Eduard Hellvig, le vorbește parlamentarilor despre pericol, dar și despre necesitatea schimbării legilor privind siguranța națională. Se întâmpla cu două zile înainte ca Putin să anunțe invazia…
– Pretextul este evident. Dacă avem o criză cu Ucraina și Rusia, este exact momentul în care au decis să acționeze. Invocând, bineînțeles, „patria în pericol”.

Recomandări

Alegerile despre care nu vorbește nimeni. Un Parlament de „ciucănari”, „ciolăcari” și „șoșonari”?

Este o tentativă ce trebuie curmată. Societatea civilă trebuie să se trezească, căci este într-un mare pericol.

– Totuși, de ce acum?
– Am amintit pretextul războiului din Ucraina, dar mai este unul: vin alegerile, în 2024. Este un fel de zornăit de arme înaintea campaniei electorale.

Se pregătesc niște jocuri, niște combinații, anumite grupuri vor să se apropie și mai mult de putere. Se vorbește că Iohannis va pleca și se pregătește o rocadă (cu Mircea Geoană – n.a.). Există și alte scenarii.

„Iohannis și-a dat acceptul. Dar nu sunt convins că a citit textul cu atenție”

– Există șanse ca președintele Iohannis să nu fie la curent cu conținutul acestor proiecte legislative?
– Nu, asta nu se putea face fără acceptul lui Iohannis. Directorul SRI, Eduard Hellvig, nu se mișcă dacă nu are aprobare de la Iohannis. Este omul lui. S-a dus disciplinat la Cotroceni și a propus ce am citit cu toții.

Iohannis și-a dat acceptul. Dar nu sunt convins că a citit textul cu atenție. Nu cred, că nu prea are plăcerea cititului.

– Oficial, nimeni nu și-a asumat proiectul apărut în presă. Cert este că a apărut la scurt timp după ce premierul și ministrul apărării au anunțat că pachetul de legi este aproape gata. Ce arată aceste legi despre raportul de putere dintre servicii și Guvern?
– Dumneavoastră credeți că Guvernul este la curent cu acest text? Că miniștrii s-au aplecat asupra textului să-l citească? Nu au timp, trebuie să dea telefoane, să facă afaceri…

– Ministrul apărării, Vasile Dâncu, anunța săptămâna trecută că pachetul este aproape gata. Se presupune că l-a citit, poate chiar mai mult…
– E posibil să fie mai inițiat decât ceilalți miniștri. Dâncu are lungi stagii în care a fost amestecat cu SRI, cu diverse funcții, poziții, cercetări. S-ar putea să știe ce spune și să fi fost implicat și în elaborarea lor.

Acum este ministrul apărării și ar trebui să fie mai circumspect: să nu amestece problemele armatei cu problemele serviciilor. 

„Un proiect care ne duce înapoi, nu înainte”

– Nu este prima oară când se încearcă modificarea acestor legi. De ce nu s-a reușit atunci și care sunt riscurile acum?
– Pe vremea lui Băsescu, chiar la început de mandat, s-a făcut o tentativă de a da o nouă lege. A fost o dezbatere aprinsă, societatea civilă, presa au sărit în sus, au protestat, iar Băsescu a renunțat.

Dar asta a făcut ca până astăzi să nu avem alt proiect. Pentru că, repet, legea este foarte proastă și acum ni se propune o variantă și mai proastă. În dezavantajul societății civile, în dezavantajul Constituției, în dezavantajul legii, sau, să spun un cuvânt mare, al cetățeanului. Mie nu-mi place deloc acest cuvânt, care nu are niciun conținut în România. 

Este un proiect care ne duce înapoi, nu înainte.

Comisia parlamentară specială – „praf în ochi”

– Faptul că în Parlament s-a înființat o comisiei specială pentru pachetul de legi privind siguranța națională este de natură să ne liniștească sau, dimpotrivă, ar trebui să ne îngrijoreze?
– În primul rând, s-ar putea ca în comisie să intre chiar oamenii serviciilor. Este doar ca să ne arunce nouă praf în ochi. 

De obicei, în comisiile parlamentare de control asupra serviciilor – că există așa ceva, nu știu dacă știți, de 30 de ani, fără nicio eficiență – SRI sau SIE se duce acolo ca să defileze.

Serviciile sunt stat în stat, nimeni, vorbesc de civili, nu le verifică. Atunci când sunt chemați la audieri, se duc, spun versiunea lor, minciunele, bla-bla, toată lumea dă din cap și pleacă acasă.

Nu suntem în Statele Unite, unde când se înființează o astfel de comisie senatorială tuturor li se înmoaie genunchii. Acolo are un efect, sunt niște dezbateri publice și rezultă niște consecințe efective. Adică cineva e dat afară, sau riscă să meargă la pușcărie, se schimbă o lege…

„Ce va spune Iohannis, aia se va întâmpla”

– Dacă nu în Parlament, unde se va lua decizia? În coaliție?
– Decizia va fi politică. Ce va spune Iohannis, aia se va întâmpla.

Nicio nădejde că în Parlament, unde ar trebui să vedem o puternică rezistență și o cercetare atentă a documentelor, se va întâmpla ceva. 

Se va întâmpla ce va dori Iohannis, ce vor dori serviciile. Tot presa e nădejdea, tot reacția opiniei publice este un loc de unde ne putem aștepta la o reacție.

– Spuneți că decizia este la Iohannis. Putem spune că șeful statului controlează serviciile? Am avut exemple de șefi de stat care s-au plâns că nu au reușit acest lucru.
– Da și nu. Pentru că și el are reacții în funcție de dosarele care îi sunt puse pe masă. Iar dosarele alea, cum sunt făcute, numai Dumnezeu știe. Sau diavolul, să fiu mai exact.

Este manipulat prin ce i se raportează. Întotdeauna factorii de decizie politică intră într-un glob de sticlă și acolo devin prizonierele aparatului. El face ce îi spun rapoartele. Ce-i spune la ureche un general sau altul, cam așa merg lucrurile. 

Deci, el nu știe lucrurile dinainte și nu cred că are o sursă obiectivă de informații. Știința unui șef de stat este aceea de a avea și informații alternative. De a-și crea el surse de informații alternative și de a nu se lăsa la cheremul serviciilor. Al unuia sau altuia, că sunt mai multe, și este un joc interesant aici, pe care va trebui să-l urmărim.

Foto: Inquam Photos/Octav Ganea

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro