Iranul amenință cu „tăierea” cablurilor de internet care traversează Strâmtoarea Ormuz: care ar putea fi consecințele extrem de serioase la nivel global

Autoritățile Republicii Islamice vor să impună taxe marilor companii tehnologice pentru utilizarea acestor cabluri submarine. Presa aservită guvernului a lansat avertismente voalate privind posibile întreruperi ale traficului de date, dacă giganții tehnologici nu vor plăti.

Potrivit CNN, săptămâna trecută, parlamentarii de la Teheran au discutat un plan care ar putea viza cablurile submarine ce leagă țările arabe de Europa și Asia. „Vom impune taxe pe cablurile de internet”, a declarat săptămâna trecută Ebrahim Zolfaghari, purtător de cuvânt al armatei iraniene, pe platforma X.

Presa apropiată de Gărzile Revoluționare a transmis că planul Teheranului de a genera venituri din utilizarea Strâmtorii Ormuz ar putea forța companii precum Google, Microsoft, Meta și Amazon să respecte legislația iraniană.

De asemenea, companiile de cabluri submarine ar putea fi obligate să plătească taxe de licențiere pentru tranzitul prin apele teritoriale iraniene, iar drepturile de reparație și întreținere ar putea fi rezervate în exclusivitate firmelor iraniene.

Ce se întâmplă dacă un cablu submarin este avariat?

Cablurile submarine reprezintă coloana vertebrală a conectivității globale, transportând peste 95% din traficul de internet și date din lume, notează sursa citată.

Întreruperea lor nu ar afecta doar viteza internetului, ci și sistemele bancare, comunicațiile militare, infrastructura de tip cloud pentru inteligența artificială, munca la distanță, jocurile online și serviciile de streaming.

Iranul nu a declarat explicit că va sabota aceste cabluri, dar prin declarațiile oficialilor, ale parlamentarilor și ale presei afiliate regimului, a lăsat să se înțeleagă că ar putea lua măsuri împotriva aliaților Washingtonului din regiune.

Potrivit lui Mostafa Ahmed, cercetător principal la Habtoor Research Center din Emiratele Arabe Unite, riscurile de securitate din zonă i-au determinat pe operatorii internaționali să evite apele iraniene, concentrând majoritatea cablurilor pe partea Omanului a Strâmtorii Ormuz.

Totuși, două cabluri importante, Falcon și Gulf Bridge International (GBI), traversează apele teritoriale iraniene, menționează Alan Mauldin, director de cercetare la TeleGeography.

Acestea sunt vulnerabile în fața unui potențial atac al Gărzilor Revoluționare, care dispun de scafandri de luptă, submarine de mici dimensiuni și drone subacvatice. „Un astfel de atac ar putea declanșa o catastrofă digitală în cascadă pe mai multe continente”, avertizează Ahmed.

Impactul economic și geopolitic al unui atac

În cazul unei întreruperi a cablurilor submarine, țările din Golful Persic ar putea suferi pierderi semnificative, inclusiv în exporturile de petrol și gaze sau în sistemele bancare.

De asemenea, India, un hub major pentru externalizarea serviciilor, ar putea înregistra pierderi de miliarde de dolari din cauza afectării traficului de internet, conform aceluiași cercetător. Strâmtoarea Ormuz reprezintă un coridor digital esențial între hub-urile de date asiatice, precum Singapore, și stațiile de debarcare din Europa, a mai adăugat Ahmed.

O eventuală întrerupere ar încetini tranzacțiile financiare transfrontaliere între Europa și Asia și ar putea provoca pene de internet în anumite regiuni din Africa de Est.

Un precedent a avut loc în 2024, când trei cabluri submarine au fost avariate în Marea Roșie de o ancoră trasă de o ambarcațiune Houthi aliniată Iranului. Incidentul a afectat aproape 25% din traficul de internet din regiune, conform HGC Global Communications din Hong Kong.

Totuși, TeleGeography subliniază că, în pofida riscurilor, cablurile ce traversează Strâmtoarea Ormuz reprezintă mai puțin de 1% din lățimea de bandă internațională globală, conform unui raport din 2025.

Legea internațională și „canalul Suez al internetului”

Planul Iranului de a taxa cablurile submarine este justificat de unele surse media iraniene ca fiind în conformitate cu Convenția Națiunilor Unite asupra Dreptului Mării (UNCLOS) din 1982. Deși Iranul a semnat, dar nu a ratificat convenția, aceasta este considerată drept obligatorie prin dreptul internațional.

Articolul 79 din UNCLOS prevede că statele de coastă pot stabili condiții pentru cablurile sau conductele care intră în apele lor teritoriale. Drept exemplu, media iraniană invocă Egiptul, care câștigă sute de milioane de dolari anual din taxele pentru cablurile care tranzitează Canalul Suez.

Totuși, un expert în drept internațional a explicat pentru CNN că Strâmtoarea Ormuz, ca formațiune naturală, este guvernată de un alt cadru legal decât Canalul Suez, care este o cale navigabilă artificială.

„Desigur, pentru cablurile existente, Iranul trebuie să respecte contractele semnate în momentul instalării acestora”, a declarat Irini Papanicolopulu de la SOAS University of London. „Dar pentru cele noi, orice stat, inclusiv Iranul, poate decide condițiile în care acestea pot fi instalate în apele sale teritoriale”.

Dina Esfandiary, expertă în economia din Orientul Mijlociu la Bloomberg Economics, a explicat că Iranul „teoretic știa” că are un atu strategic în Strâmtoarea Ormuz, dar nu era sigur de impactul real al acestor amenințări. „Acum, a descoperit efectul”, a concluzionat ea.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE