România deschide un nou port dedicat cerealelor din Ucraina și miliardelor pentru reconstrucția de după război

Portul Sulina: o poartă către piețele internaționale

Portul Sulina va deveni operațional din vară, fiind un punct strategic pentru exportul de cereale din Ucraina. Proiectul promite 300 de locuri de muncă și are drept obiectiv principal facilitarea transportului de mărfuri pe ruta Dunăre-Marea Neagră. Conform Spot Media, la investiția de peste 24 de milioane de lei mai sunt doar câteva lucrări rămase de executat.

Directorul Administrației Zonei Libere (AZL) Sulina, Dragoș Ioniță, a anunțat că principalele lucrări de infrastructură, inclusiv platforma portuară, cheul de acostare și drumul de acces, sunt finalizate.

„Ce ne-am propus, în mare parte, s-a finalizat. Vorbesc de platformă, vorbesc de cheul de acostare și de drumul de acces. Au mai rămas în momentul de față lucrări suplimentare și vorbesc de dragajul gurii de acces a canalului aferent bazinului maritim», a declarat acesta, citat de Spot Media.

Lucrările la dragajul bazinului maritim ar putea fi finalizate în decurs de o lună, dacă condițiile meteorologice vor permite intervențiile. De asemenea, este în curs și reabilitarea farului din apropierea terminalului, un element esențial pentru navigație.

Un studiu realizat cu sprijinul BERD estimează că noua infrastructură ar putea crea aproximativ 300 de locuri de muncă și ar permite tranzitul a până la 15 milioane de tone de mărfuri anual în următorii 7-10 ani.

Portul este situat în apropierea fostului port mineralier al Sulinei, o infrastructură abandonată de zeci de ani după declinul activității industriale din zonă. Cu toate acestea, poziționarea geografică strategică oferă Sulinei un avantaj unic.

„Nu ai concurent, pentru că ești poarta de acces de pe mare și invers”, a explicat directorul Administrației Zonei Libere Sulina.

Un hub logistic pentru cereale și reconstrucția Ucrainei

Noul port are potențialul de a deveni un nod logistic crucial pentru transportul mărfurilor din România, Republica Moldova și Ucraina. Planul prevede ca mărfurile, în special cerealele și produsele agricole, să fie transportate pe Dunăre cu nave mai mici sau barje, pentru ca apoi să fie încărcate în cargouri maritime de mare capacitate la Sulina.

„Bunurile vin, se încarcă în aceste porturi, în nave care pot naviga pe canalul Sulina și pe Dunăre, în nave de 7.500 de tone sau pe barje. Se opresc aici, descarcă și aici se încarcă în nave de mari capacități”, a explicat Dragoș Ioniță.

În plus, transporturile de tip „plin pe plin” ar permite navelor să aducă fertilizatori și să plece încărcate cu cereale, sporind eficiența operațiunilor portuare.

În ciuda proximității față de zona de conflict din Ucraina, directorul AZL este optimist în privința perspectivei portului. „Atâta timp cât avem tranzit pe Dunăre și majoritatea navelor merg spre porturile ucrainene, pe mine nu mă sperie”, a declarat acesta.

Mai mult, reconstrucția post-război a Ucrainei ar putea aduce noi oportunități economice, Sulina fiind privită ca un posibil punct de tranzit pentru materialele și mărfurile necesare reconstrucției.

„Vor avea nevoie de o mulțime de bunuri și ei. Va fi un punct de tranzit de mărfuri”, a adăugat Ioniță.

În prezent, Administrația Zonei Libere Sulina lucrează la finalizarea procesului de recepție și obținerea avizelor necesare pentru operaționalizarea terminalului.

De asemenea, au fost transmise către Ministerul Transporturilor noile cote ale porturilor, iar aprobarea regulamentelor portuare și a procedurilor de exploatare este așteptată în curând. După acestea, terenurile și infrastructura portuară vor putea fi concesionate operatorilor economici interesați.

Adâncime sporită pentru nave de mari dimensiuni

Un alt obiectiv cheie al proiectului este creșterea adâncimii barei Sulina la 11 metri, ceea ce ar permite accesul navelor maritime de mari dimensiuni. În prezent, navele mari sunt obligate să navigheze cu încărcături reduse, afectând rentabilitatea transportului.

„Dacă vom reuși să avem și bara Sulina la 11 metri, beneficiile vor fi mari, considerabile”, a subliniat directorul AZL.

În acest sens, Administrația Fluvială a Dunării de Jos a realizat studii și expertize pentru modernizarea accesului naval, iar AZL a depus deja un proiect pentru dragarea bazinului maritim la această adâncime.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE