Franța și Italia negociază cu Iranul trecerea navelor cu petrol și gaze prin Strâmtoarea Ormuz
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Pe fondul tensiunilor militare tot mai ridicate din regiune, Franța și Italia au demarat negocieri de urgență cu autoritățile de la Teheran, relatează Mediafax. Obiectivul principal este obținerea unor garanții de securitate pentru navele cisternă (petroliere și cargouri cu GNL) care tranzitează Strâmtoarea Ormuz, un punct strategic vital unde Iranul deține controlul și care este amenințat de extinderea conflictului.
Cuprins:
Se cere protecție pentru navele europene
Mai multe state europene, sub coordonarea Franței, au lansat negocieri directe cu Teheranul pentru a securiza tranzitul naval prin Strâmtoarea Ormuz. Potrivit surselor citate de Financial Times, scopul acestui acord este de a proteja navele europene și de a asigura reluarea livrărilor vitale de petrol și gaze din Golful Persic, blocate de ostilități.
Strâmtoarea Ormuz, responsabilă pentru o cincime din fluxul global de energie, este practic inaccesibilă. Criza este alimentată de noua conducere de la Teheran, care a anunțat oficial că nu va permite redeschiderea acestei rute strategice în contextul conflictului actual.
O cale de mijloc
Trei oficiali au dezvăluit pentru Financial Times că statele europene caută o cale de mijloc pentru a relua transporturile de petrol și gaze. Miza negocierilor este restabilirea fluxului energetic prin Strâmtoarea Ormuz, evitând în același timp o escaladare militară care ar putea cuprinde întregul continent.
Surse diplomatice confirmă că Franța este unul dintre actorii cheie în discuțiile cu Iranul, iar Italia a inițiat, la rândul său, contacte cu Teheranul. Ambele state caută soluții de urgență pentru a asigura siguranța transporturilor maritime în regiune.
Deși au început discuții preliminare, oficialii avertizează că Iranul ar putea refuza orice compromis. Teheranul pare decis să folosească prețul energiei ca armă politică împotriva administrației Trump. Această poziție a fost întărită joi de liderul suprem Mojtaba Khamenei, care a accentuat că nu va redeschide Strâmtoarea Ormuz.
Un nou șoc ar putea adânci recesiunea
Statele europene refuză implicarea directă în conflict și privesc cu reticență strategia militară a SUA și a Israelului. Unele voci de pe continent au criticat dur atacurile inițiale, avertizând că acestea au destabilizat iremediabil regiunea și au provocat actualul război.
Perspectiva unei noi crize energetice bântuie Europa: blocarea rutei strategice din Ormuz amenință să scumpească masiv facturile cetățenilor și costurile industriale. Guvernele se tem că acest șoc ar putea adânci recesiunea și ar forța statele să aloce sume uriașe pentru subvenții, într-un moment în care bugetele sunt deja extrem de tensionate.
Prețurile la energie au explodat: barilul de petrol a ajuns la 100 de dolari, plecând de la 60 de dolari în ianuarie, iar gazele naturale s-au scumpit cu 75% în Europa, pe fondul tensiunilor geopolitice.
Emmanuel Macron a declarat că Franța este pregătită să escorteze navele comerciale, sub rezerva reducerii ostilităților. Palatul Élysée a confirmat că președintele francez i-a cerut deja liderului iranian, Masoud Pezeshkian, garantarea libertății de circulație prin Strâmtoarea Ormuz pentru a debloca tranzitul global de energie.
Iranul exportă mai mult petrol prin Strâmtoarea Ormuz decât o făcea înainte de război
Aproximativ 20% din comerțul mondial de petrol traversează zilnic Strâmtoarea Ormuz, un punct strategic esențial pentru transportul maritim global. Potrivit publicației germane NTV, o blocare prelungită a acestei rute ar putea genera nu doar creșteri semnificative ale prețurilor la energie, ci și efecte economice globale devastatoare.
În ciuda războiului declanșat pe 28 februarie, Iranul a reușit nu doar să își mențină, ci chiar să își crească exporturile de țiței prin Strâmtoarea Ormuz. În timp ce tranzitul altor mari producători regionali este sever afectat, Teheranul demonstrează că deține controlul de facto asupra acestui coridor maritim strategic, bazându-se pe o „flotă din umbră” și pe cererea masivă din Asia, relatează cotidianul american The Wall Street Journal (WSJ).
