Cum a ajuns un italian venit în România din curiozitate să cumpere o vie comunistă în Delta Dunării și să exporte vin până în SUA și Japonia: „Am avut încredere”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Roberto Pieroni a venit pentru prima dată în România în 2005, din curiozitate și cu încrederea că țara va intra în Uniunea Europeană. Cinci ani mai târziu, italianul a cumpărat împreună cu un prieten șase hectare de vie veche lângă Delta Dunării. Plantația a ajuns astăzi la 24 de hectare, iar crama lor produce anual până la 100.000 de litri de vin, jumătate din cantitate fiind trimisă în Statele Unite, Japonia, Elveția, Germania și alte țări europene, potrivit Ziarului Financiar.
Cuprins:
A venit în România înainte de aderarea la Uniunea Europeană
Roberto Pieroni a ajuns în România în 2005, cu doi ani înainte de aderarea țării la Uniunea Europeană. A început prin a investi în agricultură și s-a ocupat inițial de cultivarea cerealelor.
„Am avut încredere că România va intra în UE”, a povestit antreprenorul italian pentru sursa citată.
În 2010, Pieroni și prietenul său Roberto Di Filippo, un oenolog din regiunea italiană Umbria, au început să caute un loc în care să producă vin în România. Cei doi se cunoșteau de mulți ani, iar Di Filippo provenea din a doua generație a unei familii care deținea o cramă în Italia.
Au vizitat mai multe podgorii, inclusiv în cunoscuta regiune Dealu Mare, însă au ales Dobrogea. Zona din apropierea Deltei Dunării le-a amintit de Umbria, prin dealurile domoale și peisajul potrivit pentru cultivarea viței-de-vie. Astăzi, vinurile produse la Somova, în județul Tulcea, ajung în Statele Unite, Japonia, Elveția, Germania și alte țări europene. La export pleacă în special vinurile obținute din soiuri românești, precum Fetească Regală, Băbească Neagră și Fetească Neagră.
Au început cu o vie din perioada comunistă
Cei doi italieni au cumpărat o plantație veche, înființată în anii ’80. La început aveau trei hectare cultivate cu Băbească Neagră, un hectar de Merlot și două hectare de Aligoté. Prima producție de vin a fost obținută în 2011. Tot atunci, investitorii au construit de la zero o cramă la Somova, la marginea Rezervației Biosferei Delta Dunării.
Clădirea a fost adaptată specificului local, cu acoperișul făcut din stuf, iar pentru exterior au fost folosite culorile albastru, alb și verde, întâlnite frecvent în satele lipovenești. Plantația s-a extins treptat și a ajuns în 2026 la 24 de hectare de viță-de-vie.
De unde vine numele cramei La Sapata
Brandul cramei a fost numit La Sapata, o denumire inspirată de verbul românesc „a săpa”. Roberto Pieroni spune că numele ar fi fost folosit în trecut și pentru o așezare din perioada romanilor și dacilor. Antreprenorii au considerat că denumirea creează o legătură între România și Italia, cele două țări din spatele proiectului.
Investițiile realizate în vie și în cramă au ajuns, în total, la câteva milioane de euro. Au fost folosiți bani proprii, subvenții și fonduri europene pentru reconversia, replantarea și modernizarea plantației. Pieroni susține însă că dezvoltarea a fost făcută treptat, doar atunci când au existat nevoi concrete, fără investiții disproporționate față de dimensiunea afacerii.
Vinul, produs după o metodă veche de mii de ani
În plantație sunt cultivate în special soiuri românești. Merlotul se mai găsește numai în via veche, iar în plantațiile noi predomină Feteasca Regală, Feteasca Neagră și Băbeasca Neagră. Crama cultivă și Aligoté, un soi originar din regiunea franceză Burgundia, dar prezent de atât de mult timp în România, încât este considerat apropiat de soiurile locale.
Unul dintre cele mai noi soiuri este Rkatsiteli, originar din Georgia. Acesta ocupă aproximativ un hectar și jumătate. Strugurii sunt transformați în vin în amfore din lut îngropate în pământ, printr-o metodă tradițională georgiană, considerată una dintre cele mai vechi tehnici de vinificație din lume.
70% din producție este vin alb
Vinul alb reprezintă aproximativ 70% din producția cramei, fiind și cel mai căutat de clienți. Acesta este obținut din Aligoté, Fetească Regală și Rkatsiteli. Vinurile roșii sunt produse din Băbească Neagră și Fetească Neagră. Între 10% și 15% din strugurii destinați inițial vinurilor roșii sunt folosiți pentru producerea vinului roze.
Crama poate vinifica până la 100.000 de litri pe an. Producția medie de struguri este de 7,5-8 tone la hectar, un nivel menținut intenționat pentru a nu sacrifica gustul și calitatea.
„Vrem calitate, nu cantitate”, a explicat Roberto Pieroni pentru Ziarul Financiar.
Jumătate din vin pleacă la export
Aproximativ jumătate dintre clienții cramei sunt din România, în special restaurante și hoteluri. Vinurile La Sapata se găsesc și în Tulcea, precum și în câteva magazine mai mici din zonă. Cealaltă jumătate a producției este exportată în Statele Unite, Irlanda, Marea Britanie, Danemarca, Belgia, Germania, Elveția și Japonia.
Cei mai căutați peste hotare sunt strugurii și vinurile din soiuri românești: Fetească Regală, Băbească Neagră și Fetească Neagră. La export ajung și cantități mai mici de Aligoté. Prezența vinurilor La Sapata pe piața americană este confirmată și de distribuitori din Statele Unite, care listează crama din Somova și soiurile sale românești.
Pieroni spune că în țările în care exportă există o piață bine dezvoltată pentru produsele ecologice. Și consumatorii români au început să se îndrepte mai mult spre vinurile bio, chiar dacă vânzările de vin sunt în scădere la nivel mondial.
