IGSU explică de ce nu a folosit navele multirol la stingerea incendiului de pe Gas Lisbon: nu au comandanți și existau „riscuri majore”

Motivul pentru care nu au fost folosite navele multirol ale IGSU la stingerea incendiului de pe Gas Lisbon

Miercuri, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, care are în dotare două nave multirol destinate intervenţiilor maritime, respectiv o navă de tip FI-FI (Fire Fighting) şi o navă de tip SAR (Search and Rescue), în cadrul Detaşamentului Special Naval al ISU Constanţa, a făcut precizări în contextul informaţiilor vehiculate în spaţiul public privind neutilizarea navelor multirol din dotarea IGSU în gestionarea incidentului produs la bordul unei nave comerciale aflate în largul Mării Negre.

„Operaţionalizarea unor astfel de capabilităţi presupune îndeplinirea unor condiţii tehnice, logistice şi de personal specifice domeniului naval. Un element esenţial pentru introducerea în serviciul operativ a unei nave îl reprezintă încadrarea funcţiei de comandant de navă, funcţie care, potrivit legislaţiei şi reglementărilor în vigoare, poate fi ocupată numai de personal care îndeplineşte condiţii stricte de pregătire, experienţă şi vechime profesională.

În conformitate cu prevederile legale aplicabile, ocuparea funcţiei de comandant de navă multirol necesită, printre altele, o vechime de minimum trei ani în funcţia de ofiţer secund sau de comandant de şalupă maritimă. Din acest motiv, deşi Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă a încadrat în ultimii doi ani absolvenţi ai Academiei Navale „Mircea cel Bătrân”, aceştia nu întrunesc încă experienţa profesională necesară pentru ocuparea acestei funcţii”, precizează IGSU.

Au fost făcute „demersuri susţinute” pentru operaţionalizarea acestor capabilităţi, a transmis IGSU

De asemenea, sursa citată a menționat faptul că s-au făcut „demersuri susţinute” pentru operaţionalizarea acestor capabilităţi, acestea incluzând identificarea şi recrutarea personalului cu experienţă în domeniul naval, alocarea de posturi pentru absolvenţii Academiei Navale, precum şi dezvoltarea continuă a pregătirii personalului destinat încadrării echipajelor.

„Ca rezultat al acestor demersuri, în urmă cu câteva săptămâni a fost identificată o soluţie pentru încadrarea funcţiei de comandant de navă, ceea ce a permis demararea procesului de operaţionalizare a navei. În consecinţă, încă de săptămâna trecută, nava FI-FI a desfăşurat primele ieşiri pe mare pentru verificarea sistemelor de navigaţie, propulsie şi a echipamentelor specifice de intervenţie. În această perioadă sunt desfăşurate activităţi de instruire şi antrenamente în mediul maritim, urmând ca nava să devină operaţională în perioada următoare”, a transmis aceeași sursă.

Programele de pregătire și perfecționare ale personalului ISU Constanța în domeniul intervenţiei la incendii pe mare

Reprezentanții IGSU au arătat că, personalul ISU Constanța, în paralel, a participat la programe de pregătire şi perfecţionare în domeniul intervenţiei la incendii pe mare, inclusiv în cadrul unor stagii de specializare desfăşurate la Hamburg, Germania, pentru exploatarea în condiţii de siguranţă şi eficienţă a acestor capabilităţi.

IGSU: „Un incendiu dezvoltat la bordul unei astfel de nave implică riscuri majore”

ISGU a subliniat, în contextul incendiului produs în largul Mării Negre, că, indiferent de stadiul de operaţionalizare a navei FI-FI, o intervenţie pentru stingerea incendiului de la bordul navei comerciale „nu ar fi fost oportună, şi nici justificată din punct de vedere al siguranţei personalului”.

„Nava transporta o cantitate importantă de propan, iar un incendiu dezvoltat la bordul unei astfel de nave implică riscuri majore, inclusiv posibilitatea producerii unor explozii sau a altor fenomene care ar pune în pericol viaţa echipajelor de intervenţie. În astfel de situaţii, orice decizie operativă are ca prioritate protejarea vieţii salvatorilor şi se bazează pe o evaluare permanentă a riscurilor. De asemenea, în cazul acestui incident, nu exista un pericol iminent pentru populaţie şi nici indicii privind producerea unei poluări marine care să impună desfăşurarea unor operaţiuni de stingere din partea autorităţilor române”, adaugă aceeaşi sursă.

Misiunea „prioritară” a autorităţilor române a fost „salvarea echipajului navei comerciale şi monitorizarea permanentă a evoluţiei situaţiei”, obiective „îndeplinite cu succes” prin cooperarea instituţiilor cu atribuţii în domeniu, au mai transmis reprezentanţii IGSU.

O navă cu GPL a fost lovită marți noaptea în Marea Neagră

GAS LISBON, plecată din portul Alexandria, Egipt, și având ca destinație portul Reni din Ucraina, a fost implicată într-un incident în noaptea de 20 spre 21 iulie, care a provocat avarii majore și un incendiu la nivelul suprastructurii. În urma acestuia, echipajul s-a refugiat în zona prova, fără a putea folosi mijloacele proprii de evacuare.

„MRCC Constanța a coordonat intervenția, mobilizând navele SAR Apollo și SAR Artemis aparținând ARSVOM, alături de alte mijloace disponibile. Din cauza distanței, comunicarea cu GAS LISBON s-a realizat printr-o altă navă din apropiere”, au declarat autoritățile.

Trei dintre membrii echipajului de la bord au fost spitalizați la Tulcea. Unul dintre ei a fost intubat, iar ceilalți doi sunt conștienți, cooperanți, iar medicii îi țin în continuare sub observație, așa cum a precizat Tudor Năstăsescu, managerul Spitalului Județean Tulcea, pentru Libertatea.

„Unul dintre ei a fost intubat de protecție pentru că s-a constat că are și arsuri la nivelul căilor aeriene superioare. În rest sunt staționari, cu o stare generală bună, conștienți și cooperanți. Toți sunt sub supraveghere. Dintre ceilalți pasageri nu a venit absolut nimeni la spital. S-a efectuat triajul acolo la fața locului, când i-a adus la mal”, a explicat el.

Oana Țoiu spune că „riscul din Marea Neagră este major”

Oana Țoiu atrage atenția asupra faptului că atacurile asupra infrastructurii energetice din regiune nu sunt întâmplătoare și că Rusia ar putea continua astfel de amenințări. Ministrul interimar a explicat că securitatea maritimă și protecția infrastructurii energetice sunt teme prioritare pe agenda Uniunii Europene și a NATO.

„Riscul este major. Ce am făcut în ultimul an este că am dus subiectul securității maritime și Marea Neagră în mod specific atât pe agenda UE, cât și pe agenda NATO și a colaborării dintre țările riverane”, a spus Oana Țoiu, în timpul unui interviu acordat marți seara, la Euronews.

Ea a precizat că, la solicitarea României, NATO a organizat o ședință dedicată securității în Marea Neagră, în cadrul căreia s-au discutat riscurile și capabilitățile necesare pentru descurajare și apărare.

Ministerul interimar de Externe susține că atacul nu este „o întâmplare”. Atacurile asupra navei, care transporta resurse esențiale pentru Ucraina, nu sunt accidentale, a subliniat șefa diplomației române.

„Nu este o întâmplare. Această navă mergea spre portul Reni, cu această resursă care era necesară practic Ucrainei. Ne așteptăm ca Rusia să continue această amenințare generală față de infrastructura energetică”, a declarat Oana Țoiu.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro