John Bolton, fost consilier pentru securitate națională al președintelui SUA: „România ar trebui să încerce să convingă liderii UE să treacă cu vederea comportamentul lui Trump”

Administrația Trump a încercat să-i interzică volumul

Avocat și diplomat, John Bolton (77 de ani) are o experiență de câteva decenii la cel mai înalt nivel în administrația americană. A ocupat funcția de consilier pentru securitate națională în primul mandat al președintelui Donald Trump, din aprilie 2018 până în septembrie 2019. 

Ulterior, în 2020, a publicat o carte devenită bestseller despre mandatul său în administrația Trump, intitulată The Room Where It Happened. Lucrarea aduce numeroase critici administrației Trump și a stârnit largi ecouri. 

John Bolton a susținut, printre altele, că Donald Trump este extrem de slab informat privind politica externă și că ar fi extrem de preocupat de modelarea moștenirii sale mediatice. Administrația Trump a încercat, pe parcursul anului 2020, să interzică publicarea cărții, inclusiv în instanță, însă fără succes. 

John Bolton s-a opus cu fermitate acordului nuclear din 2015, care a impus restricţii importante programului nuclear iranian în schimbul reducerii sancţiunilor SUA, cerându-i lui Trump să se retragă din acord după ce a preluat funcţia. Donald Trump a retras SUA din acord în mai 2018, la mai bine de o lună după ce Bolton a fost numit consilier pentru securitate naţională. 

Trump l-a demis apoi pe Bolton în septembrie 2019, după ce a declarat că „nu este deloc de acord cu multe” dintre poziţiile sale. John Bolton a mai afirmat în The Room Where It Happened că preşedintele Trump este foarte slab informat în materie de politică externă, obsedat de modelarea moştenirii sale mediatice şi că le-a cerut liderilor Ucrainei şi Chinei să îl ajute să câştige alegerile din 2020.

Trump i-a retras paza lui Bolton

În ianuarie 2025, la câteva ore de la preluarea noului mandat, Donald Trump a retras paza fostului său consilier John Bolton, amenințat de iranieni.

În afară de Donald Trump, John Bolton a mai lucrat cu alți trei președinți americani: Ronald Reagan, George H. W. Bush și George W. Bush. John Bolton a ocupat funcția de procuror general adjunct al Statelor Unite în timpul mandatului președintelui Ronald Reagan, între 1985 și 1989. 

A lucrat în cadrul Departamentului de Stat ca secretar de stat adjunct pentru afaceri privind organizațiile internaționale între 1989 și 1993 și ca subsecretar de stat pentru controlul armamentului și afaceri de securitate internațională între 2001 și 2005. 

A fost, de asemenea, ambasadorul SUA la Națiunile Unite din august 2005 până în decembrie 2006. John Bolton a absolvit Universitatea Yale cu summa cum laude în 1970, fiind licențiat în Arte. În 1974 a obținut doctoratul în Drept, tot la Yale.

Greșeala administrației Trump înainte de războiul din Iran

Libertatea: Statele Unite au declanșat războiul în Iran fără a se consulta suficient cu aliații și abia ulterior, la două săptămâni de la începerea campaniei, au venit cu cereri de sprijin. Cum poate fi depășită această problemă majoră?
John Bolton: Cred că a fost o mare greșeală din partea administrației Trump să nu se consulte cu aliații, nu doar cu membrii NATO, ci și cu statele arabe din regiune, cu aliații noștri din Extremul Orient, precum Japonia, Coreea de Sud, Taiwan și Australia, iar eșecul consultărilor reflectă un eșec al politicii interne americane. El nu a pregătit cu adevărat poporul american sau Congresul pentru ceea ce urma să facă.

Așadar, acestea sunt greșeli pe care Trump însuși le-a provocat. Cred că există un argument foarte bun potrivit căruia Europa are un interes enorm aici, nu doar America de Nord, având în vedere amenințarea nucleară iraniană și sprijinul acordat terorismului internațional. Dar Trump, prin criticile sale la adresa NATO și prin faptul că nu s-a consultat cu aliații, a îngreunat și mai mult situația.
Cred că mulți lideri europeni sunt iritați de comportamentul lui Trump și de ceea ce spune, și pot înțelege, cu siguranță, acest lucru. 

Dar cred că liderii din Europa trebuie să treacă peste remarcile lui imature și să se gândească cu adevărat la ce este în interesul lor de securitate, iar asta ar trebui să-i convingă să fie mai cooperanți cu efortul de a răsturna regimul iranian și de a pune capăt acestei probleme din Orientul Mijlociu, ceea ce sper că este obiectivul lui Trump. El a spus că acesta era obiectivul la început. Dacă mai este, nu știu, dar ar trebui să fie obiectivul. Ar trebui să fie și obiectivul Europei. 

– Președintele Donald Trump se arată de mult timp interesat de schimbarea regimului în Iran, dar este el pe deplin pregătit pentru ceea ce urmează?
– Cu siguranță pare că nu este pe deplin pregătit. El a spus că a fost surprins de faptul că Iranul a închis Strâmtoarea Ormuz, că a fost surprins de faptul că Iranul a atacat statele arabe din Golf, monarhiile producătoare de petrol. Nu știu cum ar putea fi surprins. 

Toate acestea au fost discutate înainte, pentru că este evident, dacă știi ceva despre regiune, că Strâmtoarea Ormuz era un punct foarte important pe care Iranul ar fi încercat să-l exploateze, iar atacurile asupra statelor arabe, cred că erau cu siguranță îngrijorați de asta de mulți ani, și era pe deplin previzibil că Iranul ar face-o.

Așadar, dacă Trump spune că nu era la curent cu asta, mi se pare greu de crezut. Nu pot să cred că Pentagonul și alții nu l-au informat despre asta, dar, în orice caz, nu par pregătiți. Acum iau măsuri pentru a încerca să deschidă Strâmtoarea Ormuz, dar mult mai târziu decât ar fi trebuit.

„Răbdarea și perseverența nu sunt virtuți ale lui Trump”

– Este președintele Trump mai preocupat de piețele financiar decât de război?
– Cred că are o capacitate de concentrare redusă, iar asta înseamnă că reacționează foarte repede când piețele reacționează. Și asta îl determină pe Trump să încerce să reacționeze la reacția pieței, în timp ce, dacă ar avea o abordare strategică în această privință, știi, nu discut dacă decizia este corectă sau greșită, dar decizia în sine ar trebui luată într-un context strategic, iar pentru a avea succes trebuie să ai răbdare și perseverență în chestiuni complicate, dar răbdarea și perseverența nu sunt virtuți ale lui Trump. 

– Cât de mult va influența războiul cu Iranul „Midterms”, alegerile din America de la jumătatea mandatului, alegeri care au loc în această toamnă?
– Este o întrebare la care nu putem răspunde în acest moment, dar cred că mulți republicani sunt foarte îngrijorați de acest lucru. Alegătorii au spus deja că sunt îngrijorați de inflație, îngrijorați de siguranța locurilor de muncă, iar răspunsul administrației Trump a fost doar să spună că economia este într-o formă foarte bună, afirmație ce e în contradicția cu realitatea din viețile multor americani obișnuiți, care se uită la bugetul familiei lor. Biden a încercat același lucru când era președinte. Tot spunea că economia merge grozav, iar oamenii pur și simplu nu-l credeau.

Așadar, Trump riscă să comită aceeași greșeală pe care a făcut-o Biden. Și astfel, dacă economia suferă, motivele fiind printre altele daunele suplimentare din cauza războiului, prețurile ridicate la benzină și altele asemenea, asta ar putea avea un impact foarte negativ pentru republicani în alegerile din noiembrie, și cred că sunt îngrijorați de asta. Dacă Trump este îngrijorat de asta, nu pot spune cu siguranță. Nu pare să fie îngrijorat de asta. Poate ar fi trebuit să se gândească mai bine înainte să înceapă războiul din Iran. 

„Sancțiunile împotriva petrolului rusesc trebuie să fie mult mai dure”

– Cât de mult este slăbită Rusia din cauza războiului din Iran?
– În opinia mea, Rusia ar putea avea de fapt un impuls temporar, din cauza creșterii prețurilor la petrol la nivel mondial. Dar dacă pierd Iranul, dacă regimul se schimbă în Iran, asta ar fi o mare pierdere pentru Rusia și China în Orientul Mijlociu. Au existat deja eforturi în Venezuela, deși nu cred că schimbarea de regim este completă acolo. Dar riscă să piardă Venezuela și ar putea pierde și Cuba.
Deci miza este mare pentru Rusia și de aceea furnizează Iranului informații și sfaturi despre cum să lovească ținte americane. Așadar, asta pune o presiune mare pe Rusia, dar îi oferă și oportunități. 

– Cum poate fi lovită Rusia suficient de tare încât să fie posibilă o schimbare de regim la Kremlin?
– Sancțiunile împotriva petrolului rusesc trebuie să fie mult mai dure. Dar atât în Statele Unite, cât și în Uniunea Europeană, politicienii sunt îngrijorați de prețul benzinei la pompă, și de aceea Trump a ridicat sancțiunile împotriva Rusiei. Cred că este o greșeală, dar ei sunt pur și simplu obsedați de acest efect intern al creșterii prețului benzinei.

– România este un aliat-cheie și are o poziție strategică în Europa de Est. Dar, în același timp, trebuie să aibă relații excelente atât cu SUA, cât și cu Europa. Ce abordare credeți că ar trebui să aibă România față de SUA?
– Având în vedere circumstanțele actuale, România ar trebui să încerce să convingă liderii UE că trebuie să treacă cu vederea comportamentul lui Trump, care poate să nu le placă, și să gândească în termeni strategici. Iar instabilitatea din Golf și creșterea prețurilor la energie la nivel mondial care rezultă din aceasta vor avea un impact economic negativ asupra statelor membre ale Uniunii Europene. Așadar, ideea că vom găsi cumva o soluție negociată la această situație în curând mi se pare nerealistă. Singura soluție reală aici este răsturnarea regimului. Și dacă asta nu se întâmplă, dacă războiul pur și simplu continuă pentru o perioadă lungă de timp, problemele economice nu vor face decât să se agraveze. 

– Cum vedeți viitorul relațiilor România-SUA?
– Sper ca relațiile să rămână puternice, deoarece România se află într-o poziție extrem de importantă și critică în zona Mării Negre. Războiul Rusiei în Ucraina continuă, iar rușii reprezintă cu adevărat o amenințare pentru membrii NATO din toată Europa de Est. Deci nu este vorba de speculații fără temei. Putem vedea cum se întâmplă chiar în fața noastră, în regiunea Mării Negre. 

Pe termen scurt și mediu, poziția României în Europa va deveni din ce în ce mai importantă, deoarece Turcia, deși este membră a NATO, a fost foarte problematică în multe chestiuni.

Și cred că planurile Rusiei de a recrea Imperiul Rus – Putin vorbește despre asta de peste 20 de ani – înseamnă că orice țară care se află la granița Rusiei sau în apropierea acesteia va fi potențial vulnerabilă. Iar România trebuie să știe să gestioneze foarte bine toate aceste probleme geopolitice, inclusiv pentru a avea un parteneriat real cu Statele Unite.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro