Judecătoarea Dana Gîrbovan: 3 modificări la legile justiţiei dau cale liberă serviciilor de informații și pot reînvia protocoalele secrete
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Noile legi ale justiţiei lasă deschisă din nou posibilitatea încheierii de protocoale secrete între serviciile de informaţii şi instituţiile judiciare, a susţinut judecătoarea Dana Gîrbovan, preşedinta Curţii de Apel Cluj, în cadrul unei conferinţe organizate, vineri, de Centrul de Resurse Juridice. Care sunt argumentele sale?
Cuprins:
Judecătoarea Dana Gîrbovan, preşedinta Curţii de Apel Cluj şi fondatoarea Uniunii Naționale a Judecătorilor din România, a criticat noile legi ale justiţiei aflate în dezbatere în Parlament, în cadrul unei conferinţe cu tema „Rolul serviciilor de informaţii în societatea românească”, organizată, vineri, de Centrul de Resurse Juridice.
Judecătoarea a indicat trei modificări din pachetul de legi care ar putea readuce implicarea serviciilor de informaţii în Justiţie, chiar prin stabilirea unor noi protocoale, precum cele secrete din perioada 2009-2016.
„Sunt nişte chestiuni absolut îngrozitoare pentru sănătatea unui stat de drept, a unei democraţii, a respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”, a caracterizat Gîrbovan protocoalele între serviciile de informaţii şi instituţiile din Justiţie.
Cum ar putea reveni protocoalele din Justiţie
Astfel, imposibilitatea de a ţine la secret astfel de protocoale a fost prevăzută în modificările aduse în anul 2018 la Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi al procurorilor, care cuprind următoarea prevedere: „actele administrative extrajudiciare emise sau încheiate de către sau între autorităţile publice care privesc sau afectează desfăşurarea procedurilor judiciare [...] constituie informaţii de interes public, la care accesul liber este garantat”.
Dana Gîrbovan susţine că noile modificări aduse legilor justiţiei în Parlament lasă din nou deschisă posibilitatea încheierii de protocoale secrete şi face asta într-o manieră subtilă.
Judecătoarea arată spre articolul 6 din Proiectul de lege privind organizarea judiciară, aprobat la 26 august de Guvern şi ajuns pe ordinea de zi în Camera Deputaţilor, după dezbaterile din Comisia specială comună pentru examinarea iniţiativelor legislative din domeniul justiţiei.
Articolul vorbeşte despre cooperarea instituţională între instanţele judecătoreşti şi parchete, pe de o parte, precum şi între instanţele judecătoreşti sau parchete şi orice altă autoritate publică, pe de altă parte. Potrivit textului, actele încheiate între aceste instituţii, dar şi cele emise unilateral, trebuie să fie conform legii. Articolul următor impune însă ca doar actele în care instanţele judecătoreşti şi parchetele sunt părţi să fie făcute publice, drept informaţii de interes public, şi nu vorbeşte despre actele emise unilateral de către o altă instituţie.
Judecătoarea Dana Gîrbovan susţine că textul de lege permite secretizarea actelor emise unilateral de alte autorităţi publice care nu sunt instanţe sau parchete. „Aşa cum a fost cazul în trecut a hotărârilor CSAT care au stat la baza protocoalelor”, arată aceasta, invocând hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) din 2005, prin care corupţia a fost declarată vulnerabilitate la securitatea naţională, ca fiind sursa acestor protocoale.
În octombrie 2017, președintele comisiei SRI, Claudiu Manda, spunea că sunt 65 de protocoale încheiate între Serviciul Român de Informații și diverse instituții ale statului, majoritatea pentru protejarea datelor. Cel mai controversat protocol a fost cel din domeniul justiției, criticat și la acel moment de Dana Gîrbovan. Faptul că ofițeri de informații erau implicați alături de procurori în filaj sau interceptări în anumite cazuri putea implica o intruziune tacită a serviciilor în acestea, avertizau atunci diferiți magistrați, potrivit Mediafax.
Ce se întâmplă cu „acoperiţii” din Justiţie
Judecătoarea Dana Gîrbovan a mai vorbit despre riscul ca ofiţerii acoperiţi, colaboratorii sau informatorii serviciilor de informaţii să rămână în funcţii în instituţiile judiciare din România.
În prezent, CSAT este obligat să facă verificări anuale din oficiu în rândul judecătorilor şi procurorilor şi să comunice rezultatele Consiliului Suprem al Magistraturii şi persoanelor vizate.
Dana Gîrbovan arată că noile modificări la legile justiţiei impun CSAT să comunice rezultatul verificărilor doar atunci când constată calitatea de ofiţer acoperit, colaborator sau informator a persoanei cercetate. Astfel, CSAT nu mai e obligat să comunice şi calitatea de „necolaborator” a persoanelor verificate – deşi aceasta ar fi fost, potrivit judecătoarei Gîrbovan, „o garanţie a justiţiabililor care vin în faţa instanţei de judecată că nu se află în faţa unei persoane care are legături secrete cu vreun serviciu de informaţii”.
Dana Gîrbovan susţine că „dacă legea va trece în această formă, nu-şi va asuma nimeni răspunderea pentru lipsa unor verificări”. Judecătoarea spune că, din 2016, a solicitat CSAT să îi comunice dacă face aceste verificări, însă nu a primit un răspuns convingător. „Administraţia Prezidenţială a dat un comunicat de presă în care spune că au fost făcute astfel de verificări şi că nu există judecători sau procurori ofițeri acoperiţi, informatori sau colaboratori. Atunci am cerut din nou stăruitor: vă rugăm să ne daţi hotărârea CSAT-ului sau un act emis de CSAT, semnat şi asumat la nivel instituţional, care să ateste acest fapt. Pentru că un comunicat de presă nu produce efecte juridice. [...] Bineînţeles că nu l-am primit”, susţine Gîrbovan.
Pentru a demonstra absenţa verificărilor, judecătoarea arată că, la 7 septembrie anul acesta, CSM a eliminat din concursul pentru numirea în funcţii de conducere a unui procuror, pe motiv că acesta a colaborat, în 2007, cu un serviciu de informaţii. „Ce a făcut CSAT de atunci până acum? Cum face aceste verificări dacă noi ne trezim, după ani de zile, că avem judecători sau procurori care au colaborat cu serviciile de informaţii?”
Cum scapă nepedepsiţi ofiţerii serviciilor de informaţii care racolează judecători
Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor în vigoare în prezent incriminează tentativa serviciilor de informaţii de a racola personal din rândul judecătorilor şi procurorilor. Din noua lege propusă de Guvern au fost eliminate atât interdicţia racolării, cât şi tentativa.
„A fost abrogată fără niciun fel de explicaţie şi această infracţiune, iar semnalul pe care eu îl percep citind aceste modificări este acela de reîntoarcere tăcută şi pe furiş la o situaţie de facto care a fost foarte bine expusă [...] din publicarea acestor protocoale şi a tuturor efectelor absolut nocive pe care acestea le-au avut asupra justiţiei ca serviciu public. E nevoie să fim vigilenţi de fiecare dată când se modifică legislaţia”, a spus Dana Gîrbovan.
Legile justiţiei, aproape de vot
Guvernul a aprobat, la finalul lunii august, proiectele de legi ale justiţiei. Comisia parlamentară specială pentru legile justiţiei s-a reunit în şedinţă miercuri, 14 septembrie, pentru dezbaterile pe articole.
Guvernul a sesizat Comisia cu privire la cele trei proiecte: statutul judecătorilor şi procurorilor, organizarea judiciară, legea Consiliului Superior al Magistraturii. Ultimele două au primit raport favorabil din partea comisiei parlamentare speciale şi au fost trimise la vot. Plenul Camerei Deputaţilor este primul for sesizat, Senatul este decizional.
Tot pe 14 septembrie, USR a sesizat Comisia de la Veneţia pentru emiterea unei opinii referitoare la cele trei proiecte de legi ale justiţiei. Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a cerut, săptămâna trecută, autorităților de la București să aștepte avizul Comisiei de la Veneția și al organismului statelor anticorupție GRECO (organism al Consiliului Europei pentru susținerea luptei anticorupție) înainte de votul final pe legile justiției.
Şi Didier Reynders, comisarul european pentru Justiție, a confirmat, joi, într-o postare pe Twitter, că a solicitat autorităților române să aștepte avizul Comisiei de la Veneția înainte de a adopta legile justiției. Reynders a avut, la Bruxelles, o întâlnire cu fostul ministru al justiției Stelian Ion, la care au mai participat Silviu Dehelean, deputat USR, și europarlamentarul Vlad Gheorghe.
misu50 26.09.2022, 18:29
Uite cine vorbeste despre legile justitiei!??! Din cauza unei ca ea si a altora din gasca Savonea o sa piarda tara banii din PNNR!!