Klaus Iohannis, preşedintele care câştigă un nou mandat, la Cotroceni, după o confruntare de 5 ani cu guvernarea PSD

Klaus Iohannis a reuşit să câştige încă cinci ani în fruntea statului după un război direct cu PSD-ul şi cu guvernele conduse de acest partid.

În 2014 a ajuns la Cotroceni în ritm „pas cu pas”, şi le-a cerut românilor, în 2019, să îi dea şansa de a face „România normală”.

Şi-a început mandatul, în 2014, cu Victor Ponta premier, şi în cei cinci ani a reuşit să impună doar un şef de Guvern tehnocrat, pe Dacian Cioloş, care a rezistat un an la Palatul Victoria.

După câştigarea alegerilor parlamentare de către social-democraţi, în 2016, cu un procent zdrobitor, Klaus Iohannis a fost nevoit să numească premier PSD, pe Sorin Grindeanu. Acesta a rezistat şase luni la Palatul Victoria, principala sa măsură, care a scos românii în stradă, fiind celebra Ordonanţă 13.

Klaus Iohannis s-a implicat, atunci, venind la şedinţa de Guvern, pentru a o prezida şi a atras atenţia că există „doi elefanţi în încăpere”, Ordonanţa 13 şi amnistia şi graţierea.

Ordonanţa 13 a scos zeci de mii de oameni în stradă, iar preşedintele li s-a alăturat, într-o geacă roşie, la Piaţa Universităţii, imagine care a rămas în memoria colectivă.

Şeful statului a reuşit să împiedice intrarea proiectelor în vigoare, însă PSD a început o altă ofensivă, în Parlament, de data aceasta, pentru modificarea legilor justiţiei.

Preşedintele a retrimis legile în Parlament şi apoi le-a atacat la CCR, împreună cu partidele de Opoziţie.

După Guvernul Grindeanu, care a fost demis prin moţiune de cenzură, în Parlament, de către propriul partid, PSD, o premieră în istoria politică a României, Klaus Iohannis a numit un nou premier, în persoana lui Mihai Tudose. Acesta a reuşit să se menţină tot şase luni în fruntea Executivului şi după ce a intrat în conflict cu preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a fost nevoit să îşi dea demisia.

A treia nominalizare a fost Viorica Dăncilă. Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că mai dă o şansă PSD-ului, gest pentru care a fost criticat dur în spaţiul public.

Paradoxal, prima femeie premier a rezistat cel mai mult în fruntea Guvernului, un an şi opt luni, a reuşit să preia şi şefia PSD, după ce Liviu Dragnea a fost condamnat la închisoare şi a candidat la prezidenţiale, împotriva sa.

Conflictul între puterea executivă şi Cotroceni s-a produs imediat după ce Viorica Dăncilă a ajuns la Palatul Victoria. Liviu Dragnea a decis să anunţe mutarea Ambasadei României din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim, în contextul în care atributul pentru o astfel de decizie era a preşedintelui României, iar Viorica Dăncilă a susţinut demersul şefului de partid.

Cel mai controversat moment a fost 10 august, un protest al Diasporei care s-a soldat cu răniţi atât din partea protestatarilor cât şi a jandarmilor. Dosarul privind intervenţia din faţa Guvernului a ajuns la Parchetul General. Premierul Viorica Dăncilă şi-a luat concediu, în acele zile.

După câştigarea alegerilor europarlamentare de către PNL, liberalii au reuşit să demită Executivul Dăncilă, prin moţiune de cenzură şi să strângă o majoritate fragilă care a impus un nou guvern, liberal, condus de Ludovic Orban.

Klaus Iohannis a reuşit, astfel, că aibă „guvernul lui”, abia la finalul primului mandat de preşedinte.

A fost criticat dur în campania electorală, pentru lipsa de confruntare cu contracandidata sa, Viorica Dăncilă dar şi pentru că nu a ieşit în interviuri, la televiziuni. A organizat însă o dezbatere cu câţiva jurnalişti şi formatori de opinie, la Biblioteca Centrală Universitară.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE