Preşedintele Klaus Iohannis câştigă un nou mandat de preşedinte. Este al treilea şef de stat care reuşeşte să primească două mandate, din partea electoratului, după Ion Iliescu şi Traian Băsescu.
Klaus Iohannis a reuşit să câştige încă cinci ani în fruntea statului după un război direct cu PSD-ul şi cu guvernele conduse de acest partid.
În 2014 a ajuns la Cotroceni în ritm "pas cu pas", şi le-a cerut românilor, în 2019, să îi dea şansa de a face "România normală".
Şi-a început mandatul, în 2014, cu Victor Ponta premier, şi în cei cinci ani a reuşit să impună doar un şef de Guvern tehnocrat, pe Dacian Cioloş, care a rezistat un an la Palatul Victoria.
După câştigarea alegerilor parlamentare de către social-democraţi, în 2016, cu un procent zdrobitor, Klaus Iohannis a fost nevoit să numească premier PSD, pe Sorin Grindeanu. Acesta a rezistat şase luni la Palatul Victoria, principala sa măsură, care a scos românii în stradă, fiind celebra Ordonanţă 13.
Klaus Iohannis s-a implicat, atunci, venind la şedinţa de Guvern, pentru a o prezida şi a atras atenţia că există "doi elefanţi în încăpere", Ordonanţa 13 şi amnistia şi graţierea.
Ordonanţa 13 a scos zeci de mii de oameni în stradă, iar preşedintele li s-a alăturat, într-o geacă roşie, la Piaţa Universităţii, imagine care a rămas în memoria colectivă.
Şeful statului a reuşit să împiedice intrarea proiectelor în vigoare, însă PSD a început o altă ofensivă, în Parlament, de data aceasta, pentru modificarea legilor justiţiei.
Preşedintele a retrimis legile în Parlament şi apoi le-a atacat la CCR, împreună cu partidele de Opoziţie.
După Guvernul Grindeanu, care a fost demis prin moţiune de cenzură, în Parlament, de către propriul partid, PSD, o premieră în istoria politică a României, Klaus Iohannis a numit un nou premier, în persoana lui Mihai Tudose. Acesta a reuşit să se menţină tot şase luni în fruntea Executivului şi după ce a intrat în conflict cu preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a fost nevoit să îşi dea demisia.
A treia nominalizare a fost Viorica Dăncilă. Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că mai dă o şansă PSD-ului, gest pentru care a fost criticat dur în spaţiul public.
Paradoxal, prima femeie premier a rezistat cel mai mult în fruntea Guvernului, un an şi opt luni, a reuşit să preia şi şefia PSD, după ce Liviu Dragnea a fost condamnat la închisoare şi a candidat la prezidenţiale, împotriva sa.
Conflictul între puterea executivă şi Cotroceni s-a produs imediat după ce Viorica Dăncilă a ajuns la Palatul Victoria. Liviu Dragnea a decis să anunţe mutarea Ambasadei României din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim, în contextul în care atributul pentru o astfel de decizie era a preşedintelui României, iar Viorica Dăncilă a susţinut demersul şefului de partid.
Cel mai controversat moment a fost 10 august, un protest al Diasporei care s-a soldat cu răniţi atât din partea protestatarilor cât şi a jandarmilor. Dosarul privind intervenţia din faţa Guvernului a ajuns la Parchetul General. Premierul Viorica Dăncilă şi-a luat concediu, în acele zile.
După câştigarea alegerilor europarlamentare de către PNL, liberalii au reuşit să demită Executivul Dăncilă, prin moţiune de cenzură şi să strângă o majoritate fragilă care a impus un nou guvern, liberal, condus de Ludovic Orban.
Klaus Iohannis a reuşit, astfel, că aibă "guvernul lui", abia la finalul primului mandat de preşedinte.
A fost criticat dur în campania electorală, pentru lipsa de confruntare cu contracandidata sa, Viorica Dăncilă dar şi pentru că nu a ieşit în interviuri, la televiziuni. A organizat însă o dezbatere cu câţiva jurnalişti şi formatori de opinie, la Biblioteca Centrală Universitară.