Polițiștii-torționari de la Secția 16 s-au acuzat reciproc la ultimul termen de judecată. Avocat: „Viorel Șeicaru îi teroriza pe tinerii agenți din subordine”

Libertatea a consultat încheierea de ședință de la ultimul termen de judecată, care a avut loc pe data de 4 iunie 2026, pentru a vedea cum s-au apărat Viorel Șeicaru, Dorin Nine, Răzvan Viorel Lupu și ceilalți 6 foști polițiști, precum și ce pedepse au cerut procurorii în apel.

Pe 31 august 2020, după primul val al pandemiei COVID-19, cei 9 polițiști de la Secția 16 au oprit pe stradă doi bărbați – Mihai Ionuț Ghiorghe și Nicolae Teodor Gheorghe – pe motiv că nu poartă măști de protecție.

Cei doi le-au reproșat polițiștilor că nici ei nu poartă măști, moment în care oamenii în uniformă i-au încătușat și i-au dus pe un câmp la marginea Bucureștiului.

Pe respectivul teren viran, Șeicaru, Nine și Lupu i-au bătut crunt pe cei doi bărbați timp de jumătate de oră, iar ceilalți polițiști au privit fără să intervină.

La sfârșit, pentru a-i umili, Viorel Șeicaru a urinat pe unul dintre ei, iar pe celălalt l-a închis într-o mașină în care pulverizase spray lacrimogen.

Pe data de 20 decembrie 2024, Tribunalul București a pronunțat, pe fond, următoarele condamnări pentru foștii polițiști:

• Şeicaru Viorel Constantin – 9 ani și 4 luni cu executare (lipsire de libertate, tortură)
• Lupu Viorel Răzvan – 4 ani cu executare (lipsire de libertate, tortură)
• Nine Dorin – 6 ani și 6 luni cu executare (lipsire de libertate, tortură)
• Radu Mihai Patrik Alexandru – 3 ani și 8 luni (lipsire de libertate, complicitate la tortură)
• Stancu Elisabeta Valentina – 6 ani cu executare (lipsire de libertate, complicitate la tortură, fals intelectual)
• Turcu Beatrice Alexandra – 3 ani și 8 luni închisoare cu executare (lipsire de libertate, complicitate la tortură)
• Gogoașe Irina – 2 ani și 6 luni cu suspendare (lipsire de libertate)
• Piticu Răzvan Ștefan – 3 ani cu suspendare (lipsire de libertate)
• Nicu Cătălin Bogdan – 3 ani și 6 luni cu executare (favorizarea făptuitorului, în formă continuată)

Polițiștii-torționari zic că au bătut cu legea în mână

La termenul din data de 4 iunie 2026, atunci când au avut dezbaterile finale atât pe apelurile inculpaților, cât și pe cel al Parchetului împotriva hotărârii pe fond, inculpații care au participat în mod direct la agresiune au cerut fie achitarea, fie constatarea intervenției prescripției.

Argumentele pentru achitare au avut ca fundament Recursul în interesul legii (RIL) pronunțat de Înalta Curte pe tema competenței ofițerilor Direcției Generale Anticorupție (DGA) de a efectua acte de urmărire penală în baza delegărilor din partea procurorilor.

În esență, prin Decizia nr. 8/2025 din 16 iunie 2025, Înalta Curte a statuat că ofițerii DGA au competența de a desfășura acte de urmărire penală doar pe linia prevenirii și combaterii faptelor de corupție din Ministerul de Interne.

Mai mult, avocații au arătat că „inculpații erau polițiști”, astfel că „nu pot fi acuzați de lipsire de libertate” – acesta fiind, cumva, „obiectul” meseriei lor.

• „Apărătorul ales al apelanţilor-inculpaţi (Nine Dorin, Stancu Elisabeta Valentina şi Șeicaru Viorel Constantin – n.r.), având cuvântul, (…) solicită Curţii să constate nulitatea absolută a actelor de procedură efectuate de un organ de urmărire penală fără competenţă, respectiv Direcţia Generală Anticorupţie.
• De asemenea, solicită a se avea în vedere declaraţiile martorilor, jandarmii (…), participanţi în mod direct la eveniment, care au declarat că au încătușat persoanele vătămate fără niciun ordin, fiind un act spontan. Pentru acest motiv, susţine că Parchetul General era organul competent a soluționa urmărirea penală şi nu Parchetul de pe lângă Tribunalul București. (…)
• Apreciază că în sarcina inculpaţilor nu poate fi reţinută infracţiunea de lipsire de libertate, întrucât toţi cei trei inculpați erau poliţişti aflaţi în exercitarea atribuțiilor de serviciu, încadrarea juridică dată faptelor fiind astfel greșită.
• Invocă aplicarea legii penale mai favorabile pentru inculpaţi în baza Deciziei Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie nr. 8/2025, evidenţiind faptul că aceasta nu intrase în vigoare la data finalizării procedurii de cameră preliminară.
• În subsidiar, solicită constatarea incidenţei prescripției răspunderii penale pentru infracțiunea săvârşită de inculpaţii Șeicaru şi Stancu (n.r. – lovire și alte violențe), cât şi pentru infracţiunea de fals săvârşită de inculpata Stancu, despre care învederează că a respectat dispoziţiile privind emiterea procesului-verbal în termen legal.
• Apărătorul apelantului-inculpat (Lupu Viorel Răzvan – n.r.), având cuvântul, solicită (…) reindividualizarea pedepsei aplicate, precum şi modificarea regimului de executare a pedepsei.
• Arată că inculpatul (Lupu – n.r.) a recunoscut faptele astfel cum au fost descrise în rechizitoriu, a avut o atitudine cooperantă şi s-a aflat sub imperiul arestului la domiciliu timp de un an şi o lună, din 03.03.2021 până în 12.04.2022. Consideră că inculpatul (Lupu – n.r.) a înțeles consecințele faptelor sale, iar între timp s-a căsătorit, a finalizat studiile facultății A.S.E, depunând la dosar recomandări din partea colegilor de muncă.
• Solicită stabilirea unei pedepse orientate către minimul special, dispunerea suspendării executării pedepsei şi deducerea perioadei în care inculpatul (Lupu – n.r.) a fost arestat la domiciliu”, se arată în încheierea de ședință de la data respectivă.

Ceilalți complici ar fi acționat la ordine, nu din proprie inițiativă

Alți polițiști, care doar au asistat la agresiune, au spus că erau tineri, iar Viorel Șeicaru îi teroriza și pe ei, astfel că nu puteau să facă nimic pentru a-l opri.

• „Apărătorul apelantului-inculpat (Nicu Cătălin Bogdan – n.r.), având cuvântul, solicită (…) încetarea procesului penal faţă de inculpatul (Nicu Cătălin Bogdan – n.r.) prin intervenţia prescripţiei raportat la data ultimei presupuse fapte săvârșite de către inculpat.
• Solicită achitarea inculpatului (Nicu Cătălin Bogdan – n.r.) sub aspectul săvârșirii infracțiunii (de purtare abuzivă – n.r.), deoarece nu există probe certe, iar fapta pentru care a fost trimis în judecată inculpatul nu există.
• Arată că discuțiile purtate între inculpatul (Nicu Cătălin Bogdan – n.r.) și inculpata (Turcu – n.r.) au vizat strict apărările pe care inculpaţii urmau să le formuleze, ambii fiind absolvenți de drept, astfel încât cunoșteau că există două variante cu privire la modalitatea sau procedurile care urmează să le parcurgă, respectiv procedura simplificată și procedura de drept comun.
• Precizează că la dosarul cauzei există probe din care rezultă că aceștia au avut o relație de concubinaj pentru o lungă perioadă de timp, urmând să se căsătorească.
• Cu privire la stick-ul despre care s-a menţionat că ar fi provenit de la inculpatul (Șeicaru – n.r.) pentru a ajunge la inculpata (Turcu – n.r.), prin intermediul inculpatului (Nicu – n.r.), arată că nu există probe în sensul că acest stick ar fi fost găsit la inculpatul (Nicu Cătălin Bogdan – n.r.).
• Menţionează că inculpata (Turcu – n.r.) a declarat ca a primit solicitări din partea inculpatului (Șeicaru – n.r.) pentru a-şi schimba declarația. În acest context, apreciază că nu se poate stabili dincolo de orice îndoială rezonabilă vinovăția inculpatului (Nicu Cătălin Bogdan – n.r.), motiv pentru care solicită (achitarea – n.r.)
• În subsidiar, solicită aplicarea dispozițiilor privind intervenția prescripției răspunderii penale. Solicită Curţii să aibă în vedere că, astfel cum a susţinut reprezentantul Ministerului Public, la data de 06.05.2026 s-a împlinit termenul de prescripție privind pe inculpatul (Nicu – n.r.).
• Apărătorul apelantului-inculpat (Piticu Răzvan Ștefan – n.r.), având cuvântul, solicită reevaluarea schimbării încadrării juridice, pornind de la raţionamentul potrivit căruia o persoană care își propune să comită infracţiunea de lipsire de libertate în mod ilegal se înarmează în acest scop.
• Susţine că portul armei avea caracter obligatoriu pentru inculpaţii din prezenta cauză, iar în momentul în care plecau pe teren, aceştia nu puteau să refuze preluarea armamentului din dotare, nici să poarte uniforma de polițist.
• Menţionează că niciunul dintre inculpați nu a invocat faptul că deține armă, nu a amenințat victimele cu folosirea armei şi nu a tras focuri de armă. De asemenea, arată că inculpatul (Piticu Răzvan Ștefan – n.r.) are reprezentarea gravității faptelor sale şi ar reacţiona altfel dacă ar fi pus într-o astfel de situaţie la momentul actual, astfel cum rezultă din declaraţia dată de acesta.
• Apreciază că declarațiile victimelor relevă că niciunul dintre inculpați nu a scos armamentul din dotare pentru a intimida ori ameninţa victimele.
• Arată că inculpatul (Piticu – n.r.) nu a putut avansa profesional și se află într-o continuă traumă, provocată de evenimentele la care a asistat la vârsta de 20 de ani.
• Critică sentinţa atacată şi sub aspectul temeiniciei soluției de condamnare a inculpatului, învederând circumstanţele personale ale inculpaţilor (Piticu – n.r.) şi (Turcu – n.r.), doi agenți de poliție foarte tineri, care au absolvit în același timp școala de poliție de la Câmpina, ajungând să lucreze la Secția 16 Poliţie. Învederează că cei doi inculpaţi, fiind tineri şi lipsiţi de experienţă, nu aveau mijloacele necesare pentru a opri desfăşurarea faptelor.
• Mai mult, susţine că inculpatul (Șeicaru – n.r.) avea o atitudine aspră cu cei doi inculpaţi, urmărind să le arate că nu sunt încă buni de nimic, ceea ce a produs o stare de teroare tinerilor poliţişti aflaţi sub coordonarea sa. Din această perspectivă, solicită achitarea inculpatului (Piticu – n.r.), respectiv fapta nu îndeplineşte condiţiile privind tipicitatea infracțiunii.
• Apreciază că polițiștii tineri implicaţi în prezenta cauză au acționat la ordine, nu din proprie iniţiativă”, au susținut avocații.

Invocă soluțiile din dosarele „10 August” și „Maternitatea Giulești”

Un alt polițist a susținut că nu poate fi judecat „doar în baza emoției naționale” (făcând referire la dosarul incendiului de la Maternitatea Giulești), putând fi acuzat „cel mult” de complicitate la purtare abuzivă, precum colegii lui inculpați în Dosarul 10 August.

• „Apărătorul apelantului-inculpat Radu Mihai Patrik Alexandru, (…) susţine că nu există probe din care să rezulte intenția directă a (acestuia – n.r.) de a acorda sprijin nemijlocit în vederea săvârşirii de infracţiuni, astfel că nu se poate reţine starea de complicitate.
• Arată că inculpatul a procedat la executarea ordinului dat de șeful său, neștiind ce intenții are acesta. Menţionează că în rândul poliţiştilor tineri se instituise o stare de teroare, iar ei nu aveau niciun fel de autoritate în fața deciziilor luate de către inculpatul (Șeicaru – n.r.). Apreciază că faptele ce fac obiectul cauzei nu au reprezentat responsabilitatea inculpatului (Radu Mihai Patrik – n.r.).
• Arată că inculpatul nu a acţionat în mod direct asupra persoanelor vătămate (nu a încătușat şi nu a avut vreun conflict cu acestea) și nici indirect (nu a încurajat și nu a împiedicat accesul spre victimă pentru a fi ajutată).
• Invocă dosarul penal în care inculpata (Florentina Cârstea – n.r.) a fost acuzată de culpabilitatea incendierii a 11 bebeluși care și-au pierdut viața la maternitatea Giulești, caz în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut că o măsură preventivă nu poate fi aplicată exclusiv în baza emoției naționale create de faptele săvârşite.
• Solicită Curţii să aibă în vedere că decesul victimei nu are legătură cu intervenția organelor de poliție, iar în sarcina inculpatului (Radu – n.r.) nu poate fi reţinută infracţiunea de complicitate la tortură, ci, în cel mai grav caz, infracţiunea de complicitate la purtare abuzivă, invocând în acest sens dosarul cunoscut în spaţiul public ca «10 August».
• Arată că inculpatul (Radu Mihai Patrik – n.r.) era un polițist la început de drum, student în anul III la Facultatea de Drept, care a avut încredere la acel moment în coordonatorul lor, iar modul în care a avut loc desfăşurarea evenimentelor nu constituie culpa inculpatului (Radu Mihai Patrik – n.r.), acesta neavând cunoştinţă de ceea ce plănuia inculpatul (Șeicaru – n.r.). Solicită analizarea situaţiei particulare inculpatului, prin raportare la contribuţia sa efectivă la activitatea infracţională, şi constatarea lipsei elementului de tipicitate a infracțiunilor pentru care a fost acuzat.
• Apărătorul apelantei-inculpate (Buhă – fostă Turcu – Beatrice Alexandra – n.r.), având cuvântul, solicită achitarea inculpatei (…) prin raportare la probele existente la dosarul cauzei şi la situația de fapt relatată de către inculpată prin declaraţia dată la prezentul termen.
• În subsidiar, solicită aplicarea dispoziţiilor privind circumstanţele atenuante, respectiv (…) reducerea cu o treime a limitelor pedepsei şi suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.
• Solicită Curţii să ia act că părțile civile au precizat că nu mai susţin apelul cu privire la inculpata (Buhă – n.r.).
• Susţine că Ministerul de Interne nu se interesează de oamenii tineri care acced în profesie, indicând în acest sens faptul că inculpata nu a beneficiat de consiliere psihologică în urma derulării faptelor obiect al prezentei cauze.
• Apărătorul intimatei-inculpate (Gogoașe Irina Elena – n.r.), având cuvântul, (…) susţine că inculpata nu a participat la conflictul cu persoanele vătămate, la încătușarea ori introducerea acestora în vehicule. Arată că autospeciala pe care inculpata fusese repartizată în acea seară a fost aleasă pentru introducerea persoanei vătămate (Gheorghe Teodor – n.r.), toate indicațiile fiind date exclusiv de șeful de schimb, inculpatul (Șeicaru Viorel – n.r.), care i-a chemat pe (alți doi inculpați – n.r.), imediat după ce (Gheorghe Teodor Nicolae – n.r.) a fost introdus în autospecială, și le-a ordonat să-l ducă pe bărbat în zona numită «la șine», fără a le oferi vreo explicație.
• Apreciază că din declaraţiile inculpaţilor rezultă faptul că inculpatul (Șeicaru Viorel – n.r.) era o persoană extrem de autoritară și răzbunătoare față de colegii de schimb și că tinerii poliţişti se aflau în imposibilitatea de a refuza să execute ordinele sale.
• Menţionează că inculpata (Gogoașe – n.r.) nu a avut intenția de a-l vătăma pe (Gheorghe Teodor Nicolae – n.r.), din declaraţia de persoană vătămată rezultând că inculpata s-a purtat foarte frumos cu el.
• Consideră că inculpata a fost pusă în fața faptului împlinit, cu o persoană întinsă pe bancheta din spate, iar, din cauza vârstei, a lipsei de experiență și a tulburării emoționale, nu și-a dat seama la acel moment de consecințele faptelor ei. Învederează că inculpata conștientizează în totalitate greșeala pe care a făcut-o la acel moment”, se mai arată în încheierea de ședință a Curții de Apel București.

Procurorul: „Lipsă extremă de responsabilitate și dispreț față de lege”

La rândul lui, procurorul de ședință a cerut pedepse orientate spre maximum prevăzut de lege pentru polițiștii care au participat direct la agresiune:

• „Apreciază că pedepsele aplicate inculpaților (Şeicaru Viorel Constantin, Lupu Viorel Răzvan, Nine Dorin și Stancu Elisabeta Valentina – n.r.) sunt incorect individualizate prin raportare la gravitatea faptelor comise și consecințele produse asupra societății, în sensul că pedepsele aplicate pot ridica îngrijorări serioase în privința eficienței sistemului de justiție.
• Apreciază că pedepsele aplicate în primă instanţă pot submina încrederea publicului în capacitatea autorităților de a proteja valorile fundamentale ale societății.
• Susţine că se impune majorarea pedepselor aplicate până la maximul special prevăzut de lege, având în vedere că, prin acțiunile inculpaţilor, victimele au fost supuse unor tratamente umilitoare și degradante care le-au afectat starea fizică și demnitatea umană.
• Arată că faptele de violență, intimidare și abuz au fost comise de reprezentanți ai autorității statului, ceea ce adâncește gravitatea lor, fiind săvârşite într-un context instituțional.
• Este de părere că acţiunile autorităților prin care se încalcă aceste principii fundamentale, cu toate că ar trebui să protejeze și să apere cetățenii, transmit în spaţiul public un mesaj de impunitate și de nepedepsire a celor care săvârșesc abuzuri în numele legii.
• De asemenea, solicită Curţii să constate existenţa circumstanțelor agravante constând în comportamentul abuziv al unei întregi echipe de polițiști, precum și faptul că inculpatul Şeicaru Viorel Constantin – n.r.) a avut rol de coordonare.
• Consideră că aceste circumstanţe contribuie la sporirea gravităţii faptelor săvârșite, din care rezultă o lipsă extremă de responsabilitate, dispreț față de lege și față de drepturile fundamentale ale omului din partea persoanelor competente să apere legea.
• Apreciază că se impune majorarea pedepselor raportat la circumstanțele personale ale inculpaților, respectiv conduita avută de aceştia după săvârșirea infracțiunii și pe parcursul procesului penal.
• Astfel, susţine că inculpata (Stancu Elisabeta Valentina – n.r.) a întocmit cele două procese verbale de contravenție pentru a justifica conduita agenților de poliție, în condițiile în care aceştia aflaseră despre cercetarea lor penală.
• Susţine că inculpatul (Şeicaru Viorel Constantin – n.r.) l-a atras în activitatea sa infracțională pe inculpatul (Nicu Cătălin Bogdan – n.r.) pentru a încerca să-i determine pe ceilalți inculpați să schimbe declarațiile, în vederea înlăturării răspunderii penale, încălcând totodată obligațiile pe care le avea pe durata măsurii arestului la domiciliu.
• Arată că inculpaţii (Şeicaru Viorel Constantin, Nine Dorin şi Stancu Elisabeta Valentina – n.r.), precum și inculpatul (Nicu Cătălin Bogdan – n.r.), au manifestat o atitudine procesuală inadecvată, refuzând să recunoască faptele comise și încercând să susțină ideea unui abuz din partea superiorilor.
• Arată că inculpaţii au depus plângeri penale în acest sens, la mult timp după comiterea faptelor pe care le reclamau ca fiind abuzive, plângerile fiind formulate tocmai pentru a justifica schimbarea pozițiilor procesuale în faza de judecată, în raport de recunoașterile făcute în fața judecătorilor de drepturi și libertăți la data de 04.03.2021, aspecte ce dovedesc periculozitatea inculpaților, precum și faptul că aceștia nu conștientizează gravitatea faptelor comise și nici a impactului acestora asupra ordinii sociale.
• Învederează că judecătorul instanţei de fond a menționat că, în raport de contribuţia fiecărui inculpat și de atitudinea procesuală, va orienta pedepsele spre maximul special prevăzut de lege, însă a aplicat pedepse orientate spre minimul special prevăzut de lege ori spre limita medie, cu excepţia pedepsei de 6 ani aplicată inculpatului (Șeicaru – n.r.) pentru infracţiunea de tortură.
• Apreciază că aplicarea unor pedepse cu închisoarea orientate spre minimul special în cazul inculpaţilor (Nicu Cătălin Bogdan, Turcu Beatrice Alexandra, Gogoașe Irina și Piticu Răzvan – n.r.) este justificată de atitudinea sinceră a acestora, încă din faza de urmărire penală, precum și de colaborarea cu organele judiciare, însă apreciază că se impune majorarea pedepselor la maximul special prevăzut de lege pentru inculpaţii Șeicaru Viorel Constantin, Lupu Viorel Răzvan, Nine Dorin și Stancu Elisabeta Valentina – n.r.). (…)
• Menţionează că pedepsele aplicate în primă instanţă celorlalţi inculpați au fost orientate spre minim și spre mediu, aspect ce nu reflectă gravitatea faptei ori obișnuința cu care inculpații au luat rezoluția infracțională de a săvârși infracțiunea de tortură.
• Susţine că inculpații (Lupu, Stancu și Șeicaru – n.r.) nu au recunoscut săvârşirea faptelor şi au încercat zădărnicirea aflării adevărului prin influențarea celorlalți inculpați și prin formularea unei apărări ce nu corespunde realităţii, cu referire la declaraţiile potrivit cărora victima ar fi cerut să fie dusă pe acel câmp și aceasta, fiind încătușată, l-ar fi atacat pe inculpatul (Șeicaru – n.r.), care ar fi acţionat cu scopul de a se apăra.
• Solicită majorarea pedepselor spre maximul special pentru fiecare infracțiune în parte și executarea în regim de detenție. Învederează că atitudinea procesuală a inculpaţilor reflectă în mod vădit că aceștia nu au înțeles gravitatea faptelor lor”, se mai arată în încheierea de ședință.

Acuzațiile Parchetului de pe lângă Tribunalul București

Nouă poliţişti de la Secţia 16 Poliţie din Capitală sunt acuzaţi că în toamna anului 2020 au torturat doi bărbaţi care le-au reproşat că nu poartă măşti de protecţie în contextul măsurilor de prevenire a răspândirii COVID-19.

Ambii bărbaţi au decedat în luna martie a anului 2021, nefiind însă stabilită o legătură între agresiune şi deces.

Conform procurorilor, la data de 1.09.2020, in jurul orelor 1.45, inculpaţii făceau parte dintr-un filtru de poliţie organizat în zona străzii Calea Şerban Vodă din Bucureşti, context în care au fost abordaţi de cei doi bărbaţi, care le-au adresat reproşuri cu privire la nepurtarea măştilor de protecţie în contextul epidemiologic SARS-CoV-2:

• „În aceste împrejurări, în scopul pedepsirii persoanei vătămate G.M.I. (Ghiorghe Ionuț Mihai – n.r.) pentru reproşurile adresate, şase dintre inculpaţi, având asupra lor armamentul din dotare, au lipsit-o în mod ilegal de libertate, încătuşând-o şi transportând-o împotriva voinţei sale pe un teren viran situat la periferia mun. Bucureşti, Sectorul 4.
• În locaţia respectivă, trei dintre inculpaţi au exercitat pentru aproximativ 30 de minute violenţe fizice asupra victimei, aplicându-i lovituri repetate cu corpuri contondente în zona superioară a corpului, a capului, a membrelor superioare şi inferioare, dar şi în zona degetelor mâinilor şi a tălpilor.
• În tot acest timp, trei dintre agenţii de poliţie, deşi nu au participat în mod activ la aplicarea loviturilor, au urmărit impasibili agresiunile la care a persoana vătămată era supusă de către colegii lor, neintervenind pentru oprirea acestora, deşi în virtutea atribuţiilor de serviciu aveau obligaţia de a interveni pentru protecţia persoanelor vulnerabile.
• Totodată, unul dintre inculpaţi a supus persoana vătămată unor tratamente degradante”, transmitea Parchetul Tribunalului Bucureşti.

După exercitarea actelor de violenţă, victima a fost abandonată pe respectivul teren viran.

• „În acelaşi timp, alţi doi inculpaţi au lipsit-o în mod ilegal de libertate pe persoana vătămată G.T.N. (Gheorghe Teodor Nicolae – n.r.), în intervalul 1.45 – 2.00.
• Astfel, după încătuşarea nelegală a acesteia, au încuiat-o în autospeciala ce le fusese repartizată, peste două jante auto depozitate pe bancheta din spate, nu înainte de a pulveriza spray lacrimogen în habitaclul autoturismului.
• Ulterior, au transportat-o fără vreo justificare legală în zona Zeţari din Bucureşti, Sectorul 5, unde au descătuşat-o şi abandonat-o pe o stradă întunecată”, precizează procurorii.

Pentru a crea aparenţa unui comportament violent al victimelor şi a justifica astfel conduita agenţilor de poliţie, unul dintre inculpaţi a aplicat sancţiuni contravenţionale fiecărei persoane vătămate, atestând în mod nereal cu ocazia întocmirii proceselor-verbale de contravenţie că acestea au fost depistate în timp ce tulburau ordinea şi liniştea publică.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro