Rapirea bebelusului din maternitatea craioveana a scos la lumina atit de multe imperfectiuni socio-institutionale incat fapta comisa de tanara ce se visa mamica de dragul sotului aproape ca paleste. Gestul ei a avut, ca inevitabila consecinta, si ridicarea perdelei groase ce ascunde (in)activitatea directiilor de protectie a copilului. Oameni platiti de stat sa se ocupe de drepturile copiilor amarati au descoperit abia la finalul unei anchete politienesti si datorita intensei mediatizari a cazului, ca micutul Ionel Golariu provine dintr-o familie ce, spun ei, nu-i poate oferi o viata sanatoasa. Ca ambii parinti sunt handicapati, betivi si inapti sa-si creasca cel de-al patrulea copil intr-o casa insalubra. Reporterul Libertatii a fost la fata locului si a constatat ca lucrurile sunt mult exagerate. Scopul acestor afirmatii are alte conotatii pe care, probabil, le va lamuri ancheta politiei. E revoltator, insa, ca ani de zile, asistentii de la “Protectie” nu si-au miscat fundurile din birouri ca sa descopere aceasta familie, sa o consilieze sau macar sa vada cum o fetita de clasa a patra reuseste sa invete ca sa ia mentiune intr-o casa de chirpici si in mijlocul unei familii pe care, acum, nu s-au sfiit sa o denigreze.
Va amintiti de pustiul de 15 ani, din Botosani, care s-a spanzurat din cauza ca nu mai putea face fata rolului de tata, cand mama sa i-a lasat in grija fratiorii si a plecat la munca, in Italia? Nici de existenta lui n-au stiut functionarii de la Protectia Copilului! Sau de acea fetita, descoperita de un ziarist strain intr-un sat din Teleorman, care era tinuta intr-un gen de cotet? Cat de indignati s-au aratat si atunci acesti slujbasi care, prin inactivitatea lor, fura lefurile in numele copilariei “protejate”!