Lia Savonea și Consiliul Superior al Magistraturii atacă jurnaliștii, politicienii și ONG-urile: „Manifestări explicite de ostilitate”. Reacții dure după comunicatul CSM

CSM iese la atac cu „lista neagră” a politicienilor, ziariștilor și ONG urilor care critică justiția

Judecătorii susțin că sistemul judiciar a fost supus unor „manifestări explicite de ostilitate” din partea unor exponenţi ai factorului politic. Documentul conține chiar o listă lungă de politicieni, jurnaliști, redacții sau organizații acuzate că „decredibilizează justiția”.

În document este prezentată o listă cu „politicieni ai coaliţiei de guvernare, în special de la USR şi PNL” care ar fi participat la așa-zisa campanie de denigrare. E vorba despre președintele USR, Dominic Fritz, vicepremierul Oana Gheorghiu, Ana Birchall, Cristian Ghinea, Ionel Stoica, definit drept „jurnalist/influencer apropiat de USR”, Ruben Latcau (viceprimar USR Timișoara).

Numele premierului interimar Ilie Bolojan este menționat de 10 ori în documentul CSM, în care mai apar și ONG-urile Funky Citizens, ExpertForum, Declic și Corupția Ucide.

CSM invocă și „atitudinea rău-voitoare a unei părți a presei”, indicând publicații precum G4Media, Recorder (amintită de 30 de ori în document) și PressHub. În cazul G4Media, Consiliul susține că publicația ar fi scris, în ultimul an, 405 articole „negative” despre justiție.

Lia Savonea susține că „populația nu înțelege aceste subterfugii”

În timpul ședinței, Lia Savonea, șefa CSM, a avut un discurs în care a susținut inclusiv că românii de rând nu sunt familiarizați cu ceea ce ea a numit „subterfugii”, când a vorbit despre dosare penale în care inculpații au fost achitați.

„Atunci când discutăm despre materia penală, vrând-nevrând vorbim despre corupție, despre cauze cu violență, cu accidente grave și firește că ele generează emoție publică. Or, focusând pe un caz care, să spunem, s-a finalizat cu achitare (nu s-a finalizat cu condamnare) și amplificându-l, dacă se vorbește continuu și se reduce doar la această idee (că s-a trimis în judecată și nu s-a obținut o condamnare), populația a înțeles că, de fapt, justiția nu funcționează. Populația nu înțelege toate aceste subterfugii, că suntem într-un stat de drept, că orice persoană are dreptul la prezumția de nevinovăție, la judecarea cauzei respectivei persoane într-un proces echitabil, rezonabil.”, a spus Savonea.

CSM acuză în documentul citat că justiția e supusă unui atac începând cu 2025: „Analizând contextul general prin prisma evenimentelor şi evoluţiilor înregistrate pe parcursul ultimului an, Secţia a constatat că acţiunile de denigrare şi de destabilizare a autorităţii puterii judecătoreşti nu au urmărit îmbunătăţirea actului de justiţie, ci au avut ca efect promovarea unor schimbări impuse în privinţa regulilor şi a persoanelor aflate în funcţii-cheie ale sistemului judiciar, precum şi afectarea încrederii publice în justiţie. Aceste demersuri sunt de natură să conducă la contestarea rolului şi autorităţii justiţiei ca putere a statului şi ca autoritate publică care înfăptuieşte actul de justiţie în România”, arată Secţia pentru Judecători.

Potrivit sursei citate, sistemul judiciar a fost supus unor „manifestări explicite de ostilitate” din partea unor exponenţi ai factorului politic, cu funcţii de conducere în instituţiile centrale din România, susţinuţi de o parte din presă şi ONG-urile afiliate mesajului acestora, iar astfel de manifestări, „generate în mod evident de dorinţa de acumulare a capitalului politic şi de exercitare a unui control asupra justiţiei”, afectează fără îndoială încrederea publicului în magistraţi şi în activitatea puterii judecătoreşti.

„Campania publică îndreptată în special împotriva judecătorilor a generat, aşa cum era de aşteptat, şi consecinţe colaterale de o gravitate greu de imaginat şi imposibil de acceptat într-un stat de drept, concretizate în luări de poziţie pe reţelele sociale de o agresivitate fără precedent la adresa judecătorilor, care au vizat chiar şi instigări directe la săvârşirea unor infracţiuni grave sau a altor fapte antisociale împotriva acestora sau a membrilor familiilor lor. Mai mult, manifestări similare au avut loc şi în incinta instanţelor, în sălile de judecată, conducând inclusiv la emiterea unor ordine de protecţie care să prevină materializarea unor fapte antisociale grave”, mai scrie în comunicat.

„Ceea ce însă este deosebit de toxic este manipularea. Și acest proiect de hotărâre descrie, în detaliu aproape. e o radiografie a cum se face manipularea de o manieră profesionistă. Este toxică manipularea, pentru că ea generează control, creează percepții false și control asupra acestora. Sunt generate câteva teme, cum a fost tema pensiilor și că n-ar fi tocmai în regulă legea privind pensiile magistraților. S-au folosit jumătăți de adevăr, jumătăți de minciună și în felul acesta s-au obținut o manipulare și o stigmatizare a judecătorilor și a procurorilor, a tuturor celor care beneficiam de aceste pensii. Da, era adevărat că aveam niște condiții generate de protecția independenței, condiții mai bune de pensionare atât în ceea ce privește remunerarea, cât și perioada de timp la care puteam s-o facem. Ceea ce însă era absolut fals era ceea ce spunea fostul prim-ministru (n.r. Ilie Bolojan), la ore de mare audiență publică și prin campanii prelungite: că se face de către toți judecătorii (n.r. se iese la pensie) la 49-50 de ani, că are statistici care nu a contat că au fost apoi prezentate în lumina reală de către Consiliul Superior al Magistraturii. Ceea ce populația a reținut a fost că suntem o categorie privilegiată.”, a mai spus Lia Savonea, în discursul său de la CSM.

Eugen Tomac a reacționat la comunicatul CSM

La comunicatul CSM și discursul șefei Consiliului au reacționat atât organizații ale judecătorilor, ONG-uri, cât și Eugen Tomac, premierul desemnat de Nicușor Dan să formeze un nou guvern.

Eugen Tomac a fost întrebat, joi, la RFI România cum califică poziţia CSM care a constatat existenţa unui „atac fără precedent” la adresa independenţei justiţiei.

„Din punctul meu de vedere, cred că un stat de drept puternic nu se teme de întrebările presei, ale ONG-urilor şi evident că eu respect autonomia constituţională a CSM şi este dreptul acestei instituţii să-şi exprime poziţia. La fel cum cred că într-o democraţie matură avem nevoie de garantarea libertăţii de exprimare, pentru că o justiţie independentă, instituţii eficiente ale statului şi aici mă refer la Executiv, pot fi eficiente atunci când există acest control public şi deci este esenţial să înţelegem că din punct de vedere al jocului democratic este fundamental să garantăm libertatea de exprimare, la fel cum trebuie să respectăm şi independenţa justiţiei. Doar atunci cetăţenii vor crede mai mult în societate şi în valorile care definesc România astăzi”, a afirmat Eugen Tomac.

Asociaţia Forumul Judecătorilor din România critică raportul CSM

Asociaţia Forumul Judecătorilor din România consideră că raportul Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) referitor la atacurile la independenţa justiţiei distruge orice şansă a unui dialog al magistraturii cu societatea civilă şi celelalte puteri ale statului şi că induce o gravă îndoială asupra credibilităţii justiţiei în sine.

Asociaţia Forumul Judecătorilor mai susţine că este prezentată nereal o susţinere cvasiunanimă la nivelul tuturor instanţelor judecătoreşti a acelui mesaj.

„Comunicatul publicat de Secţia pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii referitor la Hotărârea nr.1348/09.06.2026 distruge orice şansă a unui dialog al magistraturii cu societatea civilă şi celelalte puteri ale statului şi induce o gravă îndoială asupra credibilităţii justiţiei în sine. Este prezentată nereal o susţinere cvasiunanimă, la nivelul tuturor instanţelor judecătoreşti, a acestui mesaj nespecific discursului magistraturii, aflat cu precădere în cuprinsul Hotărârii nr.1348/09.06.2026, cu atacuri la adresa unor partide politice, a reprezentanţilor unor organizaţii neguvernamentale, ziare şi site-uri de presă, persoane fizice indicate cu nume şi prenume, precum şi a unor asociaţii ale judecătorilor şi procurorilor incomode pentru emitent”, a transmis Asociaţia Forumul Judecătorilor din România printr-un comunicat de presă.

Aceasta consideră că cei 3580 de judecători despre care se afirmă că „denunţă încercarea de subordonare a puterii judecătoreşti de către puterea politică” nu au votat un astfel de material având conţinutul Hotărârii nr.1348/09.06.2026 şi susţine că acesta nici nu a fost comunicat în prealabil judecătorilor, neavând cunoştinţă despre cuprinsul său.

Asociaţia Forumul Judecătorilor din România susţine că adunările generale organizate în această săptămână au avut ca obiect reacţii legate de erorile privind salarizarea magistraţilor, aflate în proiectul publicat de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale.

„Mai mult, cei 3580 de judecători nu au criticat documentarul Recorder, în urma căruia un magistrat avertizor de integritate este judecat disciplinar, reacţiile presei sau ale opiniei publice vizând orice critici legitime legate de funcţionarea justiţiei, nu au discutat chestiunea neaplicării hotărârii Lin a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, ca urmare a două hotărâri interpretative obligatorii ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, şi nici nu au criticat activitatea parchetelor. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat constant că problemele privind funcţionarea sistemului judiciar constituie chestiuni de interes public, iar dezbaterea lor se bucură de protecţia art. 10 din Convenţie, subliniind rolul special în societate al sistemului judiciar, care, în calitate de garant al justiţiei ca valoare fundamentală într-un stat de drept, trebuie să se bucure de încrederea publicului pentru a-şi îndeplini cu succes menirea”, a mai transmis Asociaţia Forumul Judecătorilor din România.

Reprezentanţii acestei asociaţii mai susţin că acel comunicat publicat de Secţia pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii „arată neîndoielnic faptul că această autoritate nu doreşte reforme în justiţie, solicitate constant de Comisia Europeană, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), Curtea de Justiţie a Uniunii Europene etc., organisme europene şi internaţionale relevante”.
De asemenea, Asociaţia Forumul Judecătorilor din România mai anunţă că analizează posibilitatea de a acţiona în instanţă Secţia pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii pentru afirmaţiile nereale faţă de membrii săi, cuprinse în Hotărârea nr.1348/09.06.2026, şi „care sunt de natură a pune presiune nejustificată legată de funcţionarea unei asociaţii de magistraţi, cu nesocotirea flagrantă a Avizului nr. 23 (2020) al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE), care stabileşte că asociaţiile de magistraţi sunt esenţiale pentru apărarea independenţei justiţiei şi a statului de drept”.

Totodată, Asociaţia Forumul Judecătorilor din România remarcă existenţa pe site-ul CSM a sute de semnături olografe ale unor judecători, supuse unui risc total de fraudă.

Reacția Comunității Declic

Comunitatea Declic acuză Consiliul Superior al Magistraturii că a creat „un derapaj grav” prin întocmirea unor „liste negre” cu jurnaliști și organizații civice care critică problemele din Justiție și anunță că va continua procesul în instanță prin care contestă numirea Liei Savonea în funcția de președintă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pe care o califică drept „ilegală”.

„Comunitatea Declic nu dă înapoi în fața intimidărilor venite de la Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și continuă, cu aceeași fermitate, acțiunea în instanță prin care contestă numirea ilegală a Liei Savonea în funcția de președintă a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ). Comunitatea Declic reacționează, astfel, la raportul de intimidare al Secției pentru judecători a CSM care a transformat organizația în țintă, alături de Funky Citizens, Corupția Ucide și instituții de presă independente”, se arată într-un comunicat al organizației transmis joi.

„CSM a creat un derapaj grav prin întocmirea unor ‘liste negre’ cu jurnaliști și organizații civice care critică problemele din sistem. Acestea sunt tactici totalitare de intimidare, nu metode democratice. Declic va folosi toate pârghiile legale pentru a scoate justiția din zodia rețelelor de influență politică”, a declarat Roxana Pencea Brădățan, coordonatoare de campanii Declic.

„Documentul funcționează ca un drept la replică emis în beneficiul exclusiv al judecătoarei Lia Savonea. În text, Comunitatea Declic este atacată direct de 9 ori. Faptul că Declic contestă în instanță numirea Liei Savonea în fruntea ICCJ nu este un atac la persoană. Este o dorință legitimă de respectare a legii în cea mai importantă funcție din magistratură. Acest raport plin de informații neverificate ne arată clar că suntem monitorizați și atacați de CSM. Mesajul nostru este simplu: nu ne lăsăm intimidați și continuăm procesul împotriva numirii nelegale a Liei Savonea”, a adăugat Roxana Pencea Brădățan.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro