Libertatea a fost pe șantierul lucrărilor de restaurare a Mănăstirii Curtea de Argeș, unde sunt mormintele regilor Carol I și Ferdinand și o Evanghelie unicat pe glob

„E o capodoperă ce ar trebui să fie mult mai cunoscută în Europa”

Valoarea totală a proiectului privind restaurarea valorosului lăcaș de cult se ridică la 34 de milioane de lei, dintre care 98% sunt fonduri europene, iar restul de 2% reprezentând cofinanțarea.  Este prima restaurare completă a Mănăstirii Curtea de Argeș după aproape 140 de ani. Conform contractului, lucrările de restaurare trebuie finalizate până la sfârșitul lunii aprilie 2028.

Grație tronsonului 5 al autostrăzii Sibiu-Pitești, distanța Pitești-Curtea de Argeș se parcurge acum în aproximativ 20 de minute, la jumătate față de acum doi ani. 

La Noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală, aflată la aproximativ 100 de metri înainte de Mănăstirea Curtea de Argeș, sunt constant turiști, atrași atât de faptul că aici e necropolă regală, cât și de picturile superbe din interior. Necropola regală are în total 16 locuri de veci pentru membrii Casei Regale a României și arhiepiscopii Argeșului și Muscelului. În necropolă au fost înmormântați până acum regina Ana (13 august 2016) și regele Mihai I (16 decembrie 2017). Tot aici au fost reînhumate rămășițele pământești ale regelui Carol al II-lea, respectiv ale reginei Elena, rămășițe aduse în țară în 2003 de la Lisabona, respectiv de la Lausanne, din Elveția, în octombrie 2019. 

De îndată ce avansezi în curte, schelele ce acoperă aproape în totalitate Mănăstirea Curtea de Argeș lasă să se vadă doar câteva porțiuni din această bijuterie arhitectonică, în frunte cu poarta de acces cu arabescuri ce te duc cu gândul cumva și la arhitectura Andaluziei. La câțiva pași de mănăstirea-șantier, câțiva turiști din Spania încearcă să imortalizeze cumva mănăstirea-șantier. 

„Auzisem de mulți ani de Mănăstirea Curtea de Argeș, am văzut mai multe poze și clipuri pe internet cu ea, e o capodoperă ce ar trebui să fie mult mai cunoscută în Europa. Păcat că am venit acum când aici e șantier, nu ne-am documentat privind faptul că sunt lucrări, dar și așa locul e minunat, cu atât de multă istorie, cu parcul de jur împrejur ce îți dă o senzație specială. Mănăstirea are un stil atât de interesant, nu am mai văzut așa ceva până acum. Mai devreme am vizitat și necropola unde sunt îngropați și regii României, e impresionant și tulburător. Un loc atât de plin de istorie ce ar trebui promovat mult mai mult. Vrem să revenim aici, probabil după ce va fi gata restaurarea mănăstirii peste doi ani, poate facem un circuit și ajungem și pe Transfăgărășan”, spune Jose Aritz, care a venit de la Bilbao cu soția și încă patru prieteni. 

Restaurarea picturii, o operațiune foarte migăloasă

Lucrările de la Mănăstirea Curtea de Argeș includ, printre altele, consolidarea clădirii, restaurarea picturii murale interioare și schimbarea învelitorii din plumb tot cu plumb, precum și alte lucrări conexe. În interior urmează să fie montate un sistem ce nu va permite infiltrațiile de apă din precipitații și un nou sistem de ventilație pentru eliminarea umidității. Ultima restaurare completă a mănăstirii a fost în perioada regelui Carol I. 

Conform reprezentanților Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului, lucrările sunt în termenul prevăzut de proiectanți și de arhitecți și s-a recuperat foarte mult din întârzierea cauzată de anumite elemente de arhitectură de la turla pantocrator, dar și de elemente de piatră ce erau avariate.

„La exterior s-au finalizat acoperișul din plumb și restaurarea pietrei pentru turla centrală pantocrator, ce a fost deja și dezvelită. La a doua turlă centrală s-a terminat acoperișul și acolo și urmează și aceea să fie dezvelită pentru că este o procedură de dezvelire care presupune și un fel de test al soarelui, al intemperiilor și al acțiunilor asupra plumbului. 

Acum se lucrează la acoperirea cu plumb a celorlalte două turle, plus a învelitorii laterale de pe Sfântul Altar și de pe cele două laterale, nord și sud. La exterior, deși nu erau prevăzute neapărat în proiectul inițial, Arhiepiscopia a considerat de cuviință că piatra exterioară a celor două turle mari trebuie restaurată. Astfel că s-a luat în discuție și această lucrare și actualmente, lucrarea este finalizată în proporție de 90%. În interior se lucrează la restaurarea picturii. S-a pornit de sus în jos, pentru că în interior a fost o problemă de umiditate, cu care restauratorii s-au confruntat încă de la început. 

Această problemă de umiditate este cauzată de climatul destul de umed din interior, inclusiv vara și iarna. Și astfel, odată cu introducerea schelei în interior, s-a așteptat ca spațiul să se echilibreze din punctul de vedere al umidității. S-a ajuns la o valoare bună a umidității, astfel că în luna mai au început lucrările masiv în ceea ce privește pictura. Termenul de execuție al picturii este de 2 ani. Sunt zone în care stratul pictural aproape că nici nu mai există, acolo lucrările sunt destul de ample. Este nevoie de injectări, este nevoie de susținerea stratului cu substanțe și materiale speciale și apoi intervenție asupra picturii”, au declarat pentru Libertatea reprezentanții Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului.

Conform acestora, stadiul lucrărilor de restaurare la Mănăstirea Curtea de Argeș a ajuns la aproximativ 35%. 

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 6

Ce morminte regale sunt la Mănăstirea Curtea de Argeș

La Mănăstirea Curtea de Argeş sunt, pe de-o parte, mormintele regelui Carol I (1839-1914) şi reginei Elisabeta (1843-1916), între acestea aflându-se o cutiuţă pirogravată, cu osemintele micuţei prinţese Maria (1870-1874), iar de cealaltă parte pot fi văzute mormintele regelui Ferdinand (1865-1927) şi reginei Maria (1875-1938).

În afară de mormintele regale, la Mănăstirea Curtea de Argeș pot fi văzute și moaștele Sfintei Filofteia. În 1866 și 1867, paraclisul și turnul de intrare ale mănăstirii au fost distruse de două incendii, dar, la inițiativa regelui Carol I, mănăstirea a fost restaurată începând cu 1875 de către celebrul arhitect francez Lecomte du Noüy. 

După finalizarea lucrărilor de restaurare, mănăstirea a fost resfinţită pe 12 octombrie 1886, în prezența monarhilor României. 

Cu acel prilej deosebit, regina Elisabeta a dăruit Mănăstirii Curtea de Argeş o Evanghelie unicat în lume, bogat decorată, scrisă cu litere de aur şi pictată pe pergament chiar de către ea. Fiecare dintre cele 50 de pagini ale Evangheliei este unică prin decorațiuni și culori. 

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro