Litrul de lapte se vinde cu 70 de bani la ferme, dar apare cu 2,4 lei în acte. De ce sunt fermierii români amenințați de faliment

Potrivit oficialului, chiar și exploatațiile de top, complet tehnologizate și dotate cu roboți de muls, se află în pragul colapsului financiar. Situația este generată de prăbușirea prețurilor pe piața liberă, cele mai afectate fiind fermele mici și mijlocii (cu până la 70-80 de bovine).

Prăpastia cifrelor:

• Prețul pe piața liberă („lapte spot”): 0,70 – 0,80 lei pe litru.
• Costul real de producție: 1,70 – 2,00 lei pe litru.
• Prețul oficial raportat la UE: 2,40 lei pe litru (cu tendință de creștere).

Răspunsul Comisiei Europene

În urma semnalelor disperate primite din teritoriu, Daniel Buda a solicitat oficial comisarului european pentru agricultură, Christophe Hansen, activarea rezervei de criză a Uniunii Europene pentru a sprijini financiarierii români. Răspunsul Executivului european a fost însă un duș rece pentru producătorii locali.

Conform datelor oficiale centralizate de Observatorul Pieței Laptelui de la Bruxelles – alimentat chiar de instituțiile statului român –, în România, sectorul laptelui prosperă, iar prețurile cresc. În consecință, solicitarea de ajutor financiar nu a putut fi aprobată.

„Minte comisarul? Cu siguranță, nu! Mințim noi, cei din țară! Cei care, în mod normal, ar trebui să se preocupe de comunicarea corectă a datelor către Comisia Europeană! Cum vrem să intervină structurile europene când noi comunicăm, ca pe vremea lui Ceaușescu, producții record la hectar și, de fapt, în realitate, fermierii abia mai supraviețuiesc?”, a notat Daniel Buda.

Istoria se repetă după modelul crizei cerealelor din Ucraina

Europarlamentarul român atrage atenția că acest mod deficitar de gestionare a datelor nu este o noutate, amintind de criza provocată de afluxul de cereale ieftine din Ucraina. Și atunci, lipsa unor statistici clare privind impactul real asupra pieței interne a limitat masiv sprijinul financiar primit de România de la UE.

Buda critică dur managementul asociațiilor profesionale, dar și inerția structurală din instituțiile-cheie ale statului: Ministerul Agriculturii, Ministerul Economiei și Institutul Național de Statistică (INS).

Aparatul administrativ este descris drept un „sistem anchilozat și inert”, populat de funcționari care perpetuează mentalitatea lui „merge și așa”.

Oficialul european cere de urgență crearea unui mecanism transparent și funcțional de raportare și colaborare între asociațiile de profil și ministere, pentru ca realitatea cruntă din ferme să nu mai fie mascată de statistici de vitrină.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro