Cuprins:
O țară iese în evidență
„Poți vedea geanta Foodora în mașină. Se pare că a fost folosită pentru diverse lucruri, evident”, explică Morten Dahl, care lucrează la Bymiljøetaten, agenția responsabilă de administrația spațiilor publice și gestionarea traficului în Oslo, în timp ce se plimbă printre mașinile ridicate și depozitate într-unul dintre centrele lor.
„Aceasta este una dintre cele cinci-șase mașini pe care le avem aici și care sunt folosite pentru a livra pentru Wolt sau Foodora. Numărul mașinilor străine a crescut, iar o țară se deosebește. Am observat surprinzător de multe vehicule din România. În prezent, avem 21, ceea ce este destul de mult”, spune Dahl.
Creșterea numărului de mașini românești pe drumurile din Oslo nu a fost observată doar în parcarea de vehicule ridicate.
Poliția din Norvegia suspectează că rețele românești bine organizate sunt implicate activ în recrutarea curierilor pentru a lucra în Oslo.
„Nu este exclus să fie vorba și de trafic de persoane”, spune Lasse Johsen de la poliția din Oslo.
Modul de operare
Conform poliției, infractorii acționează după un plan bine pus la punct. Organizatorii colectează informațiile de identitate și înființează firme pe persoană fizică în numele livratorilor. Prin aceste firme încheie contracte de livrare cu companii precum Wolt și Foodora, iar livrările sunt realizate de curierii pe care îi controlează. Banii obținuți din livrări sunt transferați în conturile gestionate de organizatori.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_b11e895d01449bf45455fcc2d0b888bf.jpg)
Curierii sunt recrutați de «agenți» prin rețelele sociale. «Agenții» îi preiau pe curieri când ajung în țară.
„Li se oferă ajutor pentru tot: obținerea unui «D-nummer», stabilirea adresei, achiziționarea unui vehicul sau crearea unui profil de utilizator pentru lucru”, explică Johnsen.
NRK a descoperit mai multe grupări românești pe Facebook unde persoane cumpără, vând și închiriază conturi de livrare la Wolt și Foodora.
Adesea, ei controlează fluxul de bani și păstrează toată suma sau o parte din venitul curierilor, suspectează poliția.
„De obicei, este vorba despre persoane vulnerabile care ajung în țară și sunt exploatate, spune Johnsen.
Confirmă că ceea ce observă poate fi considerat infracționalitate organizată, facilitată de rețele criminale.
„Da, putem spune asta cu certitudine”.
Sute de firme pe persoană fizică
NRK a realizat o analiză a industriei de curierat, care indică faptul că, din 2024 și până acum, au fost înființate peste 280 de firme pe persoană fizică de către titulari români.
Aceste firme reprezintă aproape jumătate din toate afacerile noi deschise în domeniul livrării în aceeași perioadă.
Cartografierea arată, de asemenea, că multe dintre aceste firme sunt înregistrate la aceeași adresă.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_2504cf42a5070d3758d850524c6d6711.jpg)
De exemplu, la o adresă din cartierul Nordstrand sunt înregistrate aproximativ 40 de persoane și aproape tot atâtea firme.
Cele mai multe dintre aceste afaceri sunt firme de curierat și sunt gestionate de persoane cu nume care par românești sau persoane care au cetățenie română.
Nu numai poliția a observat că ceva s-a schimbat în industria de curierat.
Anul trecut, au apărut brusc mașini românești« peste tot» în Oslo. Multe dintre ele aveau logo-uri ale companiilor de curierat Wolt și Foodora.
Creșterea numărului de mașini românești este reală: aceasta se reflectă, de exemplu, în datele de la punctele de taxare.
Conduc în schimburi
Multe dintre mașini sunt într-o stare precară. Atunci când sunt oprite pentru control, mulți dintre șoferi sunt surprinzător de sinceri. Ei mărturisesc că lucrează ca livratori și că muncesc la „negru!” pentru alții, conform poliției.
Și aceeași mașină este oprită de mai multe ori, având șoferi diferiți.
„Este foarte obișnuit ca o mașină să fie folosită de doi până la cinci șoferi diferiți, dar totodată același șofer poate conduce mașini diferite”, afirmă Vivi-Ann Haukås din cadrul Poliției Rutiere.
Acest lucru este vizibil pe camerele de supraveghere din trafic.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_3a95fe0f36b157131592583f8ca7996b.jpg)
Pare că mașinile sunt deținute de aceeași persoană, dar sunt utilizate de șoferi diferiți în momente diferite.
Acest lucru întărește suspiciunea de activitate organizată, consideră poliția. Ei cred că acești curieii lucrează non-stop, în ture.
Multe dintre mașini circulă non-stop
Datele de la punctele de taxare par să sugereze același lucru. Se observă un tipar evident.
«Fjellinjen», compania de taxare, observă că multe dintre mașini circulă non-stop. „Acest lucru poate indica faptul că sunt mai mulți șoferi care le conduc”, afirmă Arne-Petter Lorentzen, directorul de comunicare al companiei.
De exemplu, în februarie, mașinile românești au trecut în medie prin punctele de taxare de aproximativ 40 de ori pe zi. Există, de asemenea, câteva mașini care circulă extrem de frecvent.
Traficul mașinilor românești este redus dimineața, însă mult mai intens după-amiaza și seara, conform datelor de la «Fjellinjen» . Multe dintre aceste mașini circulă și pe timpul nopții.
Cum poți lucra legal
În momentul de față, cetățenii străini pot lucra legal în Norvegia, de exemplu, ca și curieri. De asemenea, utilizarea mașinilor înmatriculate în străinătate este permisă.
Și un post de livrator de mâncare este ușor de obținut. «Aplică astăzi și începi să câștigi mâine», promovează Foodora. «Poți deveni curier în mai puțin de o săptămână», spune Wolt.
Aproape că este ultimul loc de muncă cu cerințe scăzute pe care îl poți obține în Norvegia, spune directorul de comunicare Christian Kamhaug de la Wolt.
Cerințele impuse de cele două companii sunt să ai acte de identitate, să fii peste 18 ani, să înțelegi engleza, să ai dreptul de a munci și să deții un smartphone, mașină, moped sau bicicletă.
Firmele de curierat văd acest model ca fiind flexibil, în timp ce poliția îl consideră iresponsabil. „Vedem că firmele nu mai au control deplin asupra persoanelor care efectiv conduc”, afirmă Lasse Johnsen de la poliția din Oslo.
Ce spun cele două companii
Poliția s-a întâlnit cu cele două companii pentru a discuta această problemă.
„Ce va rezulta din aceste întâlniri rămâne de văzut. Însă, vom continua să îi monitorizăm îndeaproape pentru a ne asigura că lucrurile evoluează în direcția dorită”, spune Johnsen.
Atât Wolt cât și Foodora susțin că iau situația în serios. Ambele companii au început acum să implementeze schimbări.
Wolt a pus în aplicare recunoașterea facială lunară în aplicația curierilor. Foodora va impune ca livratorii să folosească mașini înmatriculate în Norvegia, iar Wolt ia în considerare aceeași regulă.
Ambele companii subliniază că nu este permis să închiriezi, vinzi sau împărtășești conturi de utilizator.
„Vrem să accentuăm importanța acestui lucru. Cei care nu urmează aceste reguli nu vor putea lucra în continuare pentru no”i, spune directorul Foodora, Søegaard.
Dar niciuna dintre companii nu intenționează să îndeplinească cerința principală a poliției.
„Ceea ce ne dorim cel mai mult este ca ei să-și angajeze curierii. Astfel, am putea avea un control mult mai bun asupra celor care conduc pentru ei”, spune Lasse Johnsen de la poliție.
Atât Wolt, cât și Foodora, refuză această propunere. Ele doresc să continue cu un model pe care îl numesc flexibil și liber, în care curierii pot lucra când și cât doresc.
„Observăm acum că ar putea fi nevoie să introducem anumite restricții pentru a ne asigura că cei care lucrează pentru noi respectă legea. Ceva ce marea majoritate a făcut dintotdeauna”, spune Kamhaug de la Wolt.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_25b059b3bea3a985c66385209c36d149.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_ec619b7effb70ca7728c0dd91344db17.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_021fcfa20ad6ecebe4c6aa97c05b5aaa.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_97eb9db2dc5fe99720b90513dde20682.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_8bf70fcb510b581c07be7dc09d879302.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_3e46e74d912e8a40ea16ff15cc678049.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/plugins/rro-feed/no-picture.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_d5d38e8aeb000618627b1b9d83e02da4.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_ceb1c219279d58fc58fe1ef6c2266587.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_6a1700de5fc52ca5f1fec23656927997.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_cc7bdecf4b1aa6c43ef342a2d4ed061f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_d2b71152b51ea46aa735217d28841a5b.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/233_a45b56d000f1da476ef034a403e2f8f8.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/115_2b266e7c27af6ab1f58f19b6021bdae6.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_0fe7c2f33abc07241ddeebc44d249c99.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_d143e0d99ea35a1d32e9eb74ddf7ce7e.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_e940c2fcd7ca52e2b2cc93ac270aaf33.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_500b66dc01107d68915ca3c6d59b1a11.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_d086f4e21048a17a7b09851194f95631.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_c9da2ed4564f209172653c63fcd8c2d3.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_7a110f0e8be1e27e7dc721dcfbb54558.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/254_81512648d530dcb4ac424462a533eb7c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_59ee0bd930a70feabb1f4590af44cd82.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/255_5df1a9a2cabc120abd57ddf10f1c7afa.jpg)
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.