Lupta părinților pentru un loc în clasele pregătitoare la Colegiul German Goethe: „E o limbă mai greu de învățat, dacă nu o faci de mic”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Mai mulți părinți au trimis luna trecută o solicitare la Inspectoratul Școlar al Municipiului București (ISMB) și la Colegiul German Goethe din Capitală pentru un număr mai mare de locuri la pregătitoare, după ce copiii lor au fost respinși. În cele trei școli din oraș unde se predă germana ca limbă maternă sunt prea puține locuri raportat la cerere, au spus câțiva părinți pentru site-ul Școala 9.
Cuprins:
Motivul solicitării părinților ai căror copii au dat admitere la Colegiul German Goethe: dintre cei 159 de copii care au susținut proba de limbă, 100 au fost admiși și au ocupat toate locurile disponibile, „în conformitate cu planul de școlarizare aprobat de ISMB” pentru 2022-2023.
Numai cei care au primit de la 71 de puncte în sus au intrat la pregătitoare, spre deosebire de anul trecut, când ISMB a suplimentat numărul de locuri și pentru cei cu 70 de puncte.
În prezent, în România, germana este a treia cea mai studiată limbă în preuniversitar, după engleză și franceză, conform datelor Ministerului Educației.
Această limbă străină e în topul căutărilor și pe piața muncii, după cum scrie și eJobs, platformă de locuri de muncă. Mai mult, principalul partener extern de afaceri al țării noastre e Germania.
Școala 9 a vorbit cu câțiva părinți care au făcut solicitarea pentru locuri în plus despre motivul pentru care au ales limba germană și Colegiul Goethe. Aceștia au discutat sub anonimat, pentru că nu vor ca declarațiile lor să afecteze în vreun fel parcursul educațional al copiilor - respinși la Goethe - în viitor.
Istoria acestui colegiu german cântărește mult și azi
Colegiul German Goethe din București este o instituție preuniversitară de stat din centrul orașului, cu clase de grădiniță, școală gimnazială și liceu. Se consideră succesorul primei școli germane din București, fondată acum 240 de ani pentru comunitatea evanghelică luterană germană. Minoritatea din București are prioritate la înscriere, însă și mulți elevi din familii vorbitoare de germană își încep studiile aici încă de la grădiniță.
Criteriile de departajare pentru preșcolari sunt apartenența etnică și ca părinții să fi absolvit un liceu sau o facultate cu predare în germană. În acest an, de pildă, la cele două grupe mici existau 40 de locuri. Apoi, condițiile ca să intri la pregătitoare sunt frecventarea unei grădinițe în germană și nota de trecere la interviu.
În București există doar trei școli publice cu clase cu predare în germană, însă pentru părinți prima opțiune rămâne Colegiul Goethe „pentru renume”, dar și pentru că au încredere mai mare în profesorii de aici. E primul pe listă, chiar dacă aproape în fiecare an se discută în spațiul public despre „neregulile de la admitere”, la diverse clase, și apar acuzații că s-ar intra „pe bani și pile”.
Liceul a refuzat un dialog cu Școala 9 pe tema admiterii și a popularității sale. ISMB a transmis că proiectul planului de școlarizare se dezbate și se aprobă întâi în colegiu, după care ajunge la inspectorat pentru analiză.
Sunt sub 50 de locuri în celelalte două școli
La celelalte două instituții din Capitală, unde se predă în germană, sunt mai puține locuri la pregătitoare: între 22 și 25 la Școala gimnazială Elena Văcărescu și 22 la Liceul Teoretic Alexandru Vlahuță.
În prima etapă de admitere, la aceste două școli rămân locuri libere, după care, de obicei cei care pică examenul la „Goethe”, susțin un interviu. De exemplu, în acest an, la „Elena Văcărescu”, s-au ocupat inițial 15 locuri și au mai rămas șapte libere. Pentru acestea s-au înscris 17 preșcolari.
Copiii de 6-7 ani trec, astfel, la interval scurt de timp, prin emoțiile și stresul cauzate de două interviuri în germană.
„Îmi imaginez că «Goethe», fiind de profil, dispune de alte resurse decât celelalte școli”
„Am optat pentru limba germană maternă și nu o altă limbă străină, pentru că e o limbă mai greu de învățat, dacă nu o faci de mic”, spune una dintre mamele care au semnat solicitarea și care au atenționat inclusiv Ministerul Educației.
Legat de oportunitățile profesionale, subliniază că germana reprezintă un avantaj. „În perspectivă cred că economia noastră va avea nevoie de vorbitori de germană. Engleza o va învăța oricum, poate încă o limbă străină. Mai târziu el își decide drumul. Datoria mea este să-i deschid cât mai multe orizonturi, pentru ca el să poată alege ce i se potrivește. Cu siguranță a ști o limbă străină ca un nativ, fie germană, fie o alta, îți poate oferi niște perspective profesionale pe care altfel nu le-ai avea”, mai spune aceasta.
„Mai departe de clasa a IV-a, îmi imaginez că «Goethe», fiind de profil, dispune de alte resurse decât celelalte școli”, mai precizează femeia. „«Goethe» este o școală renumită pe matern germană, în primul rând pentru că e cam singura care are și liceu matern-germană. Nu atât reputația sau standardele îi ridică cota, cât poziția de monopol aproximativ pe piață, dacă mă pot exprima așa. În fond, de-aici și abuzurile de poziție”.
Continuarea, pe Școala 9.
Foto: Inquam Photos / George Călin
