O alegere făcută din nevoie

Katsvik, o femeie de 40 de ani din Armenia, se află în luna a șaptea de sarcină și așteaptă gemeni. În timp ce stă pe un scaun în fața cabinetului 122 din Spitalul Gagua, situat la nord de Tbilisi, ea își mângâie burtica rotunjită și spune simplu: „Sunt bine”. Dar realitatea din spatele acestui „bine” este una complicată. „Ia mulți hormoni”, mărturisește ea, inclusiv estrogen și progesteron, pentru a-și ameliora durerile.

Katsvik nu își dorește să-și întemeieze o altă familie. Este deja mamă a unui băiat de 15 ani, care locuiește în Armenia. Divorțată și împovărată de datorii, ea a luat decizia de a deveni mamă surogat pentru bani. În schimbul sarcinii și nașterii gemenilor, ea ar trebui să primească 16.000 de dolari. „Sunt aici pentru bani”, explică ea cu sinceritate. Totuși, părinții biologici ai copiilor pe care îi poartă sunt niște străini pentru ea. „Nici măcar nu-mi spun exact de unde vin”, adaugă ea.

Georgia, noul epicentru al maternității surogat

Pe măsură ce țări ca Elveția, Germania și China mențin legislații restrictive cu privire la maternitatea surogat, Georgia devine o destinație tot mai căutată de cuplurile care își doresc copii. Acest sector a cunoscut o creștere exponențială, în special după ce războiul din Ucraina a redus opțiunile pentru cuplurile care căutau mame surogat în țara vecină.

În holul Spitalului Gagua, un cuplu chinez zâmbește fericit, ținând în brațe nou-născutul adus pe lume de o mamă surogat. Aceștia au călătorit special în Georgia pentru a fi prezenți la naștere. Însă, în spatele acestor momente de bucurie, se ascund adesea povești mai puțin fericite ale femeilor care, din nevoie financiară, acceptă să devină mame surogat.

Recrutarea pe rețelele sociale

Zara Primanova, recrutor pentru o agenție de mame surogat din Georgia, folosește platforme precum TikTok și Instagram pentru a atrage candidate, în special din Asia Centrală și de Est. „Fac un apel și văd cine răspunde”, explică ea. Femeile selectate trebuie să îndeplinească anumite criterii: să fi născut deja cel puțin un copil, să fie în stare bună de sănătate și să cântărească sub 80 de kilograme.

Odată acceptate, femeile călătoresc în Georgia, unde agenția le asigură cazare, de obicei în apartamente împărțite cu alte candidate. Camera poate fi supravegheată video, iar regulile sunt stricte: fără alcool, țigări, tocuri înalte și cu un program fix de somn. Orice abatere este penalizată financiar. „Unele apartamente au camere video”, precizează Primanova.

Lupta cu hormonii și sărăcia

Aisha, o mamă surogat de 28 de ani din Kazahstan, împarte apartamentul cu alte femei în aceeași situație. „Am venit toate aici din necesitate”, spune ea, explicând că sunt mame singure care și-au lăsat familiile acasă. Agenția le oferă 10 dolari pe zi pentru cheltuieli, dar suma este insuficientă pentru a trimite bani familiilor lor. „Uneori, nu dormim timp de patru sau cinci zile la rând”, adaugă ea, povestind cum hormonii pe care îi ia pentru a pregăti transferul de embrioni îi perturbă grav somnul.

Aisha a trecut deja prin șase transferuri, însă doar unul a fost inițial reușit. Din nefericire, a pierdut copilul din cauza unui hematom uterin. „Pentru ei, eram doar o mașină care nu funcționa corect”, povestește ea despre felul în care a fost tratată de agenție după pierderea sarcinii. Prietena sa, o altă mamă surogat, a trecut prin doisprezece încercări nereușite de a rămâne însărcinată.

Riscurile uriașe pentru sănătate

Condițiile de muncă ale mamelor surogat sunt dure, iar riscurile pentru sănătate sunt majore. Ginecologul Eka Tedozashvili, care supraveghează mamele surogat și efectuează transferurile de embrioni, confirmă acest lucru. „O mamă surogat are un risc de avort spontan de zece ori mai mare decât o femeie care este însărcinată normal”, explică ea. Acest lucru se datorează faptului că, în primele etape ale sarcinii, mamele surogat nu produc suficienți hormoni naturali de sarcină și au nevoie de tratamente intensive.

În ciuda riscurilor, femei ca Katsvik și Aisha continuă să accepte aceste condiții. Katsvik, care a rămas însărcinată cu gemeni după ce i s-a implantat un embrion, consideră că „embrionul s-a divizat” datorită sănătății sale bune. Totuși, Tedozashvili explică faptul că de multe ori medicii implantează mai mulți embrioni pentru a crește șansele de succes.

Plata, doar la final

Plata pentru mamele surogat este strict condiționată de succesul sarcinii. Înainte de transferul embrionului, acestea primesc 10 dolari pe zi. Dacă transferul reușește, li se plătesc 400 de dolari, iar în lunile următoare primesc câte 400 de dolari pe lună. În luna a cincea, primesc un supliment de 300 de dolari pentru cheltuieli legate de maternitate. Însă majoritatea banilor, inclusiv sumele promise pentru naștere, sunt plătite doar după ce copilul este născut sănătos. Dacă pierd sarcina, nu primesc nimic.

Urgențe medicale și sacrificii

În timp ce Eka Tedozashvili se ocupă de consultațiile mamelor surogat, telefonul său sună brusc. O pacientă se află în sala de operație, în stare gravă, sângerând masiv. Doctorița părăsește în grabă cabinetul, pașii ei răsunând pe holurile spitalului.

Maternitatea surogat în Georgia continuă să atragă clienți internaționali, dar costul uman rămâne ridicat. În timp ce părinții pleacă acasă fericiți cu nou-născuții lor, mamele surogat se întorc adesea la o viață plină de provocări, cu riscuri fizice și emoționale care rămân prea adesea ignorate.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.