Serge, tatăl lui Pierre Moscovici, s-a născut în 1925, la Brăila, într-o familie de evrei, era profesor de psihologie socială şi a fost chiar şi membru în ilegalitate al Partidului Comunist Român, stabilindu-se apoi în Franţa, în 1948. De asemenea, şi Pierre Moscovici cunoaşte foarte bine România, fiind şi raportor al Parlamentului European pentru aderarea României la Uniunea Europeană înainte de 2007. În plus, el a declarat, la un moment dat, în Parlamentul European, că se simte “pe jumătate român”. Totodată, presa franceză susţine că Pierre ar putea fi şi un posibil premier al noului guvern socialist.
Cuprins:
“După alegerile din Franţa, «axa» Paris-Berlin, să zicem aşa, va rămâne una foarte puternică - şi nici nu se poate altfel - pentru viitorul Uniunii Europene. Pentru România, acest lucru este benefic, în sensul că ţara noastră are nevoie în continuare de acorduri cu Uniunea Europeană, dar şi cu Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional”, a declarat economistul Daniel Dăianu.
“Politica lui Hollande va fi una de redistribuire echitabilă a bunurilor, lucru care va influenţa pozitiv toate statele UE, aflate în criză. Faptul că la Palatul Victoria avem acum un premier social-democrat şi că Pierre Moscovici are origini româneşti este un avantaj. Aş sublinia însă că relaţiile bilaterale sunt mai importante decât cele din cadrul comunitar”, a declarat diplomatul Caius Traian Dragomir.
Cancelariile europene sunt în alertă după alegerile din Grecia, unde partidele care se proclamă împotriva măsurilor de austeritate impuse prin acordurile cu organismele financiare internaţionale au avut scoruri bune în alegeri. Conservatorii din Noua Democraţie şi socialiştii PASOK au obţinut 20%, respectiv 14% din voturi, insuficiente pentru a forma un guvern. Socialiştii radicali au luat 16%, grecii independenţi 10,4%, comuniştii 8,36%, iar neonaziştii 6,84%, toate aceste partide fiind împotriva continuării politicii de austeritate. “V-a sunat ceasul, trădătorilor de patrie!”, a strigat, la aflarea rezultatelor, liderul neonaziştilor, Nikos Mihaloliakos.
“Grecia va avea complicaţii în formarea unui guvern. Ar fi în interesul României ca pieţele financiare internaţionale să nu suprareacţioneze la rezultatul alegerilor din Republica Elenă. Mai ales că în acest moment economia Greciei este în perfuzii, iar o cădere ne-ar afecta şi pe noi”, a spus Dăianu.
“Socialiştii de la PASOK şi Noua Democraţie nu pot forma o majoritate, de aceea au nevoie de ajutorul comuniştilor moderaţi. Altfel, vor trebui să facă alegeri anticipate. Oricum, grecii sunt de admirat pentru că au deschis o nouă viziune asupra dominaţiei mondiale corporatiste”, a spus Dragomir.
Vladimir Putin a devenit ieri, oficial, preşedintele Rusiei, pentru a treia oară, după alegerile din luna martie. Însă, de data aceasta, el va rămâne la Kremlin timp de şase ani, după o pauză de patru ani în care a avut funcţia de premier al ţării. Putin a fost învestit în funcţie cu mare fast, în faţa a 3.000 de invitaţi.
“Rusia e în vecinătatea noastră şi e principalul nostru furnizor de resurse energetice. Avem nevoie de o politică pragmatică faţă de Moscova. De asemenea, ar trebui să ne diversificăm pieţele de pe care cumpărăm resurse energetice, să nu fim dependenţi doar de Rusia”, a zis Dăianu.
“Rusia şi SUA sunt cele două state care pot distruge Pământul efectiv. De aceea, este foarte important pentru toată lumea ca în aceste ţări să existe stabilitate. România are nevoie de o Rusie democratică, pe cât posibil, şi echilibrată din punct de vedere politic. Putin este un semn bun în acest sens pentru noi”, a spus Dragomir.
Boris Tadici, preşedintele în exerciţiu al Serbiei, care are o viziune proeuropeană, şi naţionalistul populist Tomislav Nikolici sunt cei doi candidaţi la postul de preşedinte al ţării care se vor confrunta în cel de-al doilea tur al alegerilor, ce va avea loc pe 20 mai. Boris Tadici a obţinut 26,8% din sufragii în primul tur, în timp ce adversarul său, 25,6%. Conform sondajelor de opinie, Tadici are mari şanse să câştige un nou mandat de şef al statului.
“Este foarte bine să ai vecini care să facă parte din aceleaşi structuri politice internaţionale cu tine. Să ne gândim numai ce nevoie are Serbia de legătura dunăreană cu portul Constanţa şi este suficient pentru a înţelege că viitorul european al vecinilor noştri este alături de noi în UE”, a precizat Dăianu.
“Mişcarea proeuropeană a sârbilor este una normală, dar apropierea nu trebuie făcută brusc. Serbia este, încă, o ţară jignită după ceea ce s-a întâmplat în anii ’90. România, Serbia şi Grecia ar putea forma un triunghi superb în dezvoltarea unei forţe balcanice, dacă se pun de acord”, a precizat Dragomir.