Românii au cheltuit aproape 5 miliarde de euro pe vacanțe în străinătate, în timp ce stațiunile din țară rămân pustii: „Este o bătălie pierdută”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Românii au cheltuit 4,9 miliarde de euro în străinătate în primele șase luni din 2026, generând un deficit de 2,5 miliarde de euro din turismul intern.
Cuprins:
Datele Băncii Naționale a României (BNR) arată că românii au cheltuit aproape 4,9 miliarde de euro în străinătate în primele șase luni ale anului 2026, o creștere semnificativă față de aceeași perioadă din 2025. În același timp, deficitul extern al României în sectorul turismului a atins 2,5 miliarde de euro, potrivit Economedia.
Această tendință îngrijorătoare reflectă atât preferințele turistice ale românilor, cât și slăbiciunile industriei turistice interne.
De ce preferă românii destinațiile externe?
Un factor major care contribuie la această creștere este diferența de prețuri. Economistul Adrian Codirlașu explică faptul că, în multe cazuri, serviciile turistice din afara României sunt mai accesibile decât cele interne.
„Scăzându-ne veniturile, automat trebuie să ne optimizăm bugetul pe care-l avem. Și cum sunt, probabil, prețuri mai mici în alte țări, sunt la Bulgaria sau Grecia. Unde, probabil, găsim calitate mai bună la prețuri mai mici”, spune Codirlașu.
În plus, aprecierea leului în termeni reali face ca unele produse și servicii din străinătate să fie mai ieftine decât în țară.
O altă problemă semnalată este infrastructura deficitară a României. Drumurile nemodernizate și lipsa conectivității rapide fac călătoriile interne mai puțin atractive.
„De ce aș pierde jumătate de zi să mă duc pe Valea Prahovei, doar pe drum, când pot lejer să mă duc în Bulgaria, în mult mai puțin timp?”, întreabă retoric Codirlașu.
Reducerea voucherelor de vacanță a avut un impact major asupra turismului intern
Rolul voucherelor de vacanță în stimularea turismului intern a fost esențial. Însă reducerea acestora a afectat direct industria, determinând mulți români să opteze pentru destinații externe.
Dan Anghelescu, membru al Consiliului Director al Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT), afirmă că eliminarea beneficiilor financiare pentru vacanțele în România a făcut ca o parte dintre turiști să aleagă variante mai avantajoase în străinătate.
„Lucrurile erau proaste, dar nu dezastruoase înainte de reducerea voucherelor. Acum, însă, vedem clar o migrare a turiștilor spre alte țări”, adaugă Anghelescu.
Dorința românilor de a explora locuri noi
Pe lângă motivele financiare, mulți români sunt atrași de experiențe culturale și peisaje pe care nu le pot găsi în țară.
„Vrei să vezi măcar o dată în viață Luvru, Versailles, Schonbrunn. Unii vor să stea mai liniștiți, alții vor să meargă cu iahtul. Vibe-ul din insule nu le găsești peste tot”, explică Anghelescu.
Deși România are numeroase atracții, acestea nu pot substitui experiențele unice oferite de locuri precum Grecia, Thailanda sau alte destinații exotice.
Lipsa promovării internaționale este un obstacol major pentru România
Un alt aspect critic identificat este promovarea insuficientă a României pe plan internațional. În timp ce alte țări investesc masiv în campanii de marketing, România rămâne în urmă.
„Problema e că, la nivel de guvern și de Ministerul Turismului, nu dezvoltăm incoming. Nu aducem suficienți de mulți turiști străini în România să le arătăm ce nu au ei”, subliniază Anghelescu.
Atracții precum mănăstirile din Bucovina, Maramureșul tradițional sau Castelul Peleș ar putea atrage vizitatori dacă ar beneficia de promovare adecvată. Totuși, aceste eforturi necesită un buget mai mare și o echipă dedicată și creativă.
„Nu dezvoltăm incoming. Adică nu aducem suficienți de mulți turiști străini în România să le arătăm ce nu au ei. Pornind de la mănăstiri, tradiții, Maramureș, Casa Poporului, Palatul Parlamentului, Castelul Peleș. Sunt extrem de multe lucruri pe care ei pot să le vadă. Noi numai așa putem să compensăm. Altfel, este o bătălie pierdută”, adaugă el.
Un exemplu al problemelor de organizare este Târgul de Crăciun din Craiova, care, deși popular la nivel local, nu face parte dintr-o strategie națională de promovare.
„Craiova își promovează târgul cât poate, dar Ministerul Turismului nu punctează astfel de evenimente în campaniile sale internaționale”, spune Anghelescu.
El sugerează că o soluție ar fi centralizarea calendarului de evenimente și o mai bună colaborare între autoritățile locale și naționale. Organizațiile de Management al Destinației (OMD) ar putea juca un rol esențial în acest proces, promovând evenimente locale pe canale internaționale.
Lipsa turiștilor, fie români, fie străini, are consecințe directe asupra economiei. Hotelurile și restaurantele sunt obligate să-și reducă standardele pentru a face față creșterii costurilor.
„Discutăm despre gaz, curent, salarii. Vinzi, nu vinzi, tu ai niște cheltuieli mari pe zi pe care trebuie să le acoperi”, explică Anghelescu.
În acest context, multe unități de cazare mici de pe Valea Prahovei sau din alte zone turistice se află deja la vânzare.
Fără măsuri urgente, turismul românesc riscă să devină tot mai slab competitiv, iar deficitul extern să continue să crească.
„Dacă nu investim în promovare și infrastructură, vom pierde această bătălie”, concluzionează reprezentantul ANAT.
