Rusia a escaladat retorica în privința Portului Internațional Liber Giurgiulești după ce a fost cumpărat de Portul Constanța, ultimele acuzații nefondate fiind că ar fi „un nod de tranzit” de arme către Ucraina.
Cuprins:
Întrebat de TVR Moldova despre potențialele acțiuni ale Moscovei în baza acestei retorici, ministrul infrastructurii din Republica Moldova, Vladimir Bolea, a declarat că Rusia reprezintă o amenințare „pentru toată lumea civilizată”. El a calificat drept absurde justificările Moscovei pentru atacurile asupra unor zone de la granița dintre Ucraina și Republica Moldova.
Vladimir Bolea a mai declarat că acțiunile militare rusești în apropierea Republicii Moldova și survolarea spațiului aerian al Republicii Moldova de către drone rusești urmăresc exercitarea unei presiuni psihologice asupra populației. „Războiul a venit prea aproape de noi”, a spus el.
În Republica Moldova există două porturi: Portul Internațional Liber Giurgiulești (PILG), afacere privată, și Portul de Mărfuri și Pasageri Giurgiulești, proprietate a statului. În 2026, Portul Constanța a cumpărat operatorul PILG, SRL Dabune Logistics, notează TVR Moldova.
De atunci, regimul de la Moscova inventează tot felul de acuzații pentru a-și revărsa furia în legătură cu această tranzacție. Rusia a criticat „reunificarea economică” dintre România și Republica Moldova și a susținut precum că Portul Internațional Liber Giurgiulești ar servi ca „nod de tranzit” pentru înarmarea Ucrainei.
Această acuzație poate fi folosită de Moscova pentru a justifica eventuale atacuri directe asupra unui obiectiv de infrastructură achiziționat de România, stat membru NATO. De altfel, Moscova a testat deja terenul, armata rusă efectuând atacuri cu drone în proximitatea portului.
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) al României a catalogat această acuzație drept „propagandă stalinistă”.
„În timp ce debitează acest gen de propagandă stalinistă, Rusia este angajată într-un război brutal de cucerire. Rusia omoară zilnic civili, în timp ce neagă suveranitatea și identitatea națională a unui vecin. Cum să iei în serios orice afirmație despre astfel de subiecte venind de la Moscova?
În Rusia țaristă și apoi în Uniunea Sovietică comunistă, politica oficială a fost una a rusificării forțate a popoarelor ocupate. Identitățile naționale și aspirațiile naționale nu răspund cerințelor Moscovei nici când e vorba de limbă, nici când este vorba de decizii economice și de investiții. Au trecut timpurile când Moscova alegea pentru aceste națiuni cu forța sau le impunea ce să facă.
Războiul și propaganda rusă sunt două fețe ale aceleiași dorințe de control a Moscovei”, a transmis purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, Andrei Țărnea.
Acest articol a fost realizat pornind de la datele oferite de Google Trends.