Eterni în funcții publice. Președinții și premierii pleacă, ei rămân pe poziții
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Cazul Pahonțu a pus lupa pe eternizarea în funcția de șef al unui serviciu, după 21 de ani de conducere neîntreruptă. Însă la fel ca Lucian Pahonțu, pe funcții-cheie din statul român rezistă de zeci de ani și alte persoane, numitorul comun fiind faptul că au fost numiți de factorul politic, Parlament sau Guvern.
Cuprins:
De 21 de ani, Lucian Pahonțu conduce Serviciul de Pază și Protecție, fiind omul din proximitatea a trei președinți: Traian Băsescu, Klaus Iohannis și Nicușor Dan. Iar ultimul nu dă un semnal nici în privința evaluării acestuia, dar nici a trimiterii lui să se bucure de pensia specială (teoretic, Pahonțu e pensionar din decembrie 2024).
Însă scena publică românească are și alte nume grele care ocupă funcții importante de zeci de ani. Cel mai longeviv șef de instituție este Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, în funcție din 1990 până în prezent, al cărui mandat expiră în toamna anului 2029. Singura perioadă în care nu a fost la cârma instituției, ci a fost suspendat, a fost între decembrie 1999 și decembrie 2000, când a fost al treilea prim-ministru din perioada mandatului lui Emil Constantinescu. Isărescu a fost prima dată numit de guvern în 1990, iar din 1991 a fost mereu alesul Parlamentului.
Tot la BNR este un caz de persoană cu funcții de conducere de decenii. Fostul social democrat Florin Georgescu a fost între 2004 și 2024 prim-viceguvernator, iar din 2024 este guvernator. Și Georgescu a avut mici perioade de pauză, când a acceptat în 2012 să fie pentru câteva luni ministru al Finanțelor și vicepremier.
Cel puțin 17 ani de șefie
Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, este pe această funcție din 2009. Trei mandate a avut, în condițiile în care ultimul a expirat în luna iulie, iar instituția e pe șefie interimară, dar tot ar mai vrea încă un mandat, potrivit declarațiilor făcute de acesta pentru NewsCenter.ro.
De aproape 15 ani în aceeași funcție este și președintele EximBank, Traian Halalai. Prima dată a fost numit în 2012, iar ultimul mandat pe patru ani l-a primit în noiembrie 2024. Funcția sa este și una din cel mai bine plătite din sistemul public autohton. Potrivit declarației de avere din 2024, cu veniturile încasate în anul fiscal anterior, în conturile lui Traian Halalai au intrat 1.426.347 de lei de la EximBank, pentru contractul de mandat. Alți 257.916 lei au fost pentru prezența sa în Comitetul Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări (CIFGA).
2013, anul de începere a șefiei
La conducerea Companiei Naționale de Investiții, de mai bine de un deceniu este numită Manuela Pătrășconiu. La acea vreme, ministrul dezvoltării, adică omul care avea principalul cuvânt de spus la numire, era Liviu Dragnea. De la numirea sa, pe la Palatul Victoria au fost cinci premieri social democrați - Victor Ponta, Sorin Grindeanu, Mihai Tudose, Viorica Dăncilă și Marcel Ciolacu -, dar și de altă factură (liberalii Ludovic Orban, Florin Cîțu, Nicolae Ciucă și Ilie Bolojan sau tehnocratul Dacian Cioloș), însă șefa CNI a fost de neclintit.
Tot din 2013, la cârma Transgaz, în diferite funcții (administrator, director general interimar sau director general cu mandat plin), este Ion Sterian. Primul sprijin a venit pe filieră PSD, fiind propulsat de Guvernul Ponta, apoi mereu Sterian a fost aproape de masa puterii.
Mandate de câte 9 ani
Unul dintre oamenii care oficial nu au făcut parte din PSD, dar de care s-au lipit funcțiile grele, este Mihai Busuioc. Prima dată, după ce a jucat un rol crucial în criza Grindeanu din 2017, când fostul premier nu se lăsa dus acasă, a fost recompensat de Liviu Dragnea cu șefia Curții de Conturi. Teoretic, mandatul său se termină în toamna lui 2026, dar s-a ivit o altă funcție, primită tot cu sprijin PSD: judecător la Curtea de Conturi. Prin urmare, în 2025, Busuioc a primit un mandat de nouă ani la Curtea de Conturi. Busuioc va putea alege între pensia specială pentru anii la Curtea de Conturi și anii de la CCR.
Fascinantul caz al lui Florin Iordache
Florin Iordache, responsabil de controversata OUG 13, a lăsat cariera de deputat după 20 de ani, în 2020. La acel moment, PSD a ales să-l promoveze într-o altă funcție, de președinte al Consiliului Legislativ, care în momentul numirii nici măcar nu avea un mandat clar, șeful din acea poziție putând fi pe viață (fostul șef a stat 17 ani pe funcție). După aproape patru ani de mandat, Parlamentul a schimbat legea și a dat mandate limitate de cinci ani. Așa că Florin Iordache și-a început primul mandat de la zero, care se va termina în 2029. Apoi, Iordache mai poate primi un al doilea mandat, fiind limitat numărul acestora la două.
rac68 10.09.2026, 20:36
De ce ar trebui "eternizate" in functii publice asemenea "fosile" comunistoide???