Marcel Ciolacu, întrebat dacă urmează ultima creştere de pensii pentru următorii 50 de ani: „Este posibil”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat luni seară, 12 decembrie, că este posibil ca pensiile din România să fie majorate în ianuarie pentru ultima dată în următorii 50 de ani, dacă România nu reușește să modifice la Comisia Europeană procentul de 9,4% din PIB pentru pensii cuprins acum în PNRR.
Întrebat la Digi24 dacă urmează ultima creştere de pensii pentru următorii 50 de ani, liderul PSD a spus că „este posibil” și a precizat că totul depinde de modificarea procentului.
„Este posibil, dar eu cunosc anumite detalii că acest 9,4 va fi înlocuit din PNRR. Nu e o speranţă, e o discuţie avută de către domnul prim-ministru şi mai ales de ministrul muncii şi cu comisarul Schmit, mie mi-a transmis că e o aberaţie să fie trecut 9,4”, a spus Ciolacu, potrivit news.ro.
„Cu adevărat, dacă vom avea o criză economică, o recesiune, nu avem o creştere a PIB-ului nominală, este posibil, dacă nu se îndepărtează acest 9,4, să avem ultima creştere de pensii. Mai avem o marjă foarte mică, de până în 12 la sută pentru următorii 50 de ani”, a adăugat el.
Marcel Ciolacu a subliniat că, după părerea lui, ar trebui ca România să aibă prevăzut acelaşi procent cu media statelor europene, de 12,6 la sută. „Mai avem o mică majorare de până în 12 la sută. Este la fel ca şi cu închiderea minelor şi a termocentralelor. Reprezentanţii Comisiei Europene spun că nu ei au cerut aceste lucruri”, a mai afirmat Ciolacu.
Liderii coaliției de guvernare au stabilit pe 21 noiembrie că pensiile vor crește cu 12,5% de la 1 ianuarie 2023. Informația, dezvăluită inițial de surse politice pentru Libertatea, a fost confirmată ulterior de premierul Nicolae Ciucă.
Renegocierea plafonului din PIB alocat pentru pensii, subiect de dispute în coaliție
La începutul anului 2022, renegocierea PNRR a fost subiect de dispute în coaliția PSD-PNL, atunci când Florin Cîțu era lider al liberalilor. Mai mult, Guvernul condus de liberalul Nicolae Ciucă spunea în ianuarie că „este exclusă orice renegociere a PNRR până în 2023”.
Concret, media europeană a plafonului PIB alocat pentru pensii este de 13%, iar ministrul PSD al muncii, Marius Budăi, susținător al renegocierii PNRR, a precizat încă din ianuarie că în România este nevoie de aproximativ 11,7% din PIB, adică o creștere de aproximativ două puncte procentuale.
România avea la începutul anului 2022 o cheltuială cu pensiile de aproximativ 8% din PIB.
În acest context, PNL, condus atunci de Florin Cîțu, a susținut că majorarea pensiilor, făcută la 1 ianuarie 2022, va duce la cheltuieli de 9,4% din PIB, adică exact pragul agreat cu Comisia Europeană care nu trebuie depășit. Acest lucru a dus la tensiuni în coaliția de guvernare între cele două partide.
Ulterior, după ce premierul Nicolae Ciucă a devenit președintele PNL, partidul condus de Marcel Ciolacu a insistat să ceară la Comisia Europeană renegocierea procentului alocat pensiilor în PNRR, iar PNL a acceptat. Mai mult, ministrul PNL al proiectelor europene, Marcel Boloş, a declarat în vara acestui an că îl felicită pe ministrul PSD al muncii pentru iniţiativă.
În octombrie 2022, premierul Nicolae Ciucă i-a transmis președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, că România vrea înlocuirea procentului de 9,4% din PIB pentru pensii din PNRR, dar nu s-a luat nicio decizie finală
