Marcel Ciolacu, întrebat dacă urmează ultima creştere de pensii pentru următorii 50 de ani: „Este posibil”

Întrebat la Digi24 dacă urmează ultima creştere de pensii pentru următorii 50 de ani, liderul PSD a spus că „este posibil” și a precizat că totul depinde de modificarea procentului.

„Este posibil, dar eu cunosc anumite detalii că acest 9,4 va fi înlocuit din PNRR. Nu e o speranţă, e o discuţie avută de către domnul prim-ministru şi mai ales de ministrul muncii şi cu comisarul Schmit, mie mi-a transmis că e o aberaţie să fie trecut 9,4”, a spus Ciolacu, potrivit news.ro.

„Cu adevărat, dacă vom avea o criză economică, o recesiune, nu avem o creştere a PIB-ului nominală, este posibil, dacă nu se îndepărtează acest 9,4, să avem ultima creştere de pensii. Mai avem o marjă foarte mică, de până în 12 la sută pentru următorii 50 de ani”, a adăugat el.

Marcel Ciolacu a subliniat că, după părerea lui, ar trebui ca România să aibă prevăzut acelaşi procent cu media statelor europene, de 12,6 la sută. „Mai avem o mică majorare de până în 12 la sută. Este la fel ca şi cu închiderea minelor şi a termocentralelor. Reprezentanţii Comisiei Europene spun că nu ei au cerut aceste lucruri”, a mai afirmat Ciolacu.

Liderii coaliției de guvernare au stabilit pe 21 noiembrie că pensiile vor crește cu 12,5% de la 1 ianuarie 2023. Informația, dezvăluită inițial de surse politice pentru Libertatea, a fost confirmată ulterior de premierul Nicolae Ciucă.

Renegocierea plafonului din PIB alocat pentru pensii, subiect de dispute în coaliție

La începutul anului 2022, renegocierea PNRR a fost subiect de dispute în coaliția PSD-PNL, atunci când Florin Cîțu era lider al liberalilor. Mai mult, Guvernul condus de liberalul Nicolae Ciucă spunea în ianuarie că „este exclusă orice renegociere a PNRR până în 2023”.

Concret, media europeană a plafonului PIB alocat pentru pensii este de 13%, iar ministrul PSD al muncii, Marius Budăi, susținător al renegocierii PNRR, a precizat încă din ianuarie că în România este nevoie de aproximativ 11,7% din PIB, adică o creștere de aproximativ două puncte procentuale.

În acest context, PNL, condus atunci de Florin Cîțu, a susținut că majorarea pensiilor, făcută la 1 ianuarie 2022, va duce la cheltuieli de 9,4% din PIB, adică exact pragul agreat cu Comisia Europeană care nu trebuie depășit. Acest lucru a dus la tensiuni în coaliția de guvernare între cele două partide.

Ulterior, după ce premierul Nicolae Ciucă a devenit președintele PNL, partidul condus de Marcel Ciolacu a insistat să ceară la Comisia Europeană renegocierea procentului alocat pensiilor în PNRR, iar PNL a acceptat. Mai mult, ministrul PNL al proiectelor europene, Marcel Boloş, a declarat în vara acestui an că îl felicită pe ministrul PSD al muncii pentru iniţiativă.

În octombrie 2022, premierul Nicolae Ciucă i-a transmis președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, că România vrea înlocuirea procentului de 9,4% din PIB pentru pensii din PNRR, dar nu s-a luat nicio decizie finală

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE