Ciolacu, o candidatură greu de evitat. Șefii PSD au intrat mereu în cursa pentru Cotroceni. Cum au evoluat cifrele lor în primul și al doilea tur de scrutin
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
PSD așteaptă de 20 de ani, de la terminarea mandatului lui Ion Iliescu, să câștige din nou funcția de președinte unde, de fiecare dată în cursă a intrat șeful partidului, dar de fiecare dată s-a poticnit sau a fost învins fără drept de apel de contracandidatul dreptei.
Social-democrații discută zilele acestea despre candidatul pentru alegerile prezidențiale, nume grele din partid (Paul Stănescu, Sorin Grindeanu, Mihai Tudose) poziționându-se pentru înscrierea în competiție a unui om din formațiune. În mod cert, acesta este în opinia lor Marcel Ciolacu liderul PSD, care totuși șovăie.
Însă viitorul politic al lui Marcel Ciolacu depinde, în toate scenariile, de o candidatură. Dacă nu va candida, iar PSD va merge pe un om asociat partidului, cum e Mircea Geoană, acesta să riscă să piardă partidul, fie că va câștiga, fie că va pierde alegerile. Dacă va câștiga, un personaj ca Geoană ar putea să încerce să impună la nivelul superior al PSD mai mulți oameni loiali. Dacă va pierde, Ciolacu va fi văzut că inabil, iar la rând sunt alți colegi care vor scaunul de președinte, ținut ocupat de actualul premier de cinci ani.
În cazul candidaturii sale, o victorie l-ar face să conducă din umbră PSD și în următorii cinci ani, formațiunea fiind la mâna sa în desemnarea noului premier. Însă în cazul unui eșec, Ciolacu va face un pas în spate și probabil va deveni irelevant, așa cum s-a întâmplat anterior cu Adrian Năstase, Mircea Geoană, Victor Ponta sau Viorica Dăncilă.
În prezent, șansele ca Marcel Ciolacu să nu candideze sunt mici, iar ceea ce trebuie să facă e să caute un sprijin cât mai larg pentru un al doilea tur, unde social-democrații au probleme. De la primele alegeri din 1990 până la ultimele din 2019, social-democrații au câștigat de cele mai multe ori și turul întâi, fiind doar două excepții, în 2009 și 2019.
În 1990, Ion Iliescu a câștigat detașat, cu 12,23 milioane voturi, adică 85%. În 1992, același Iliescu a avut o victorie clară, deși a fost nevoie de turul al doilea. În primul tur, fostul comunist a obținut 47,34% (5,62 de milioane de voturi), în timp ce Emil Constantinescu, candidatul CDR, 31,25% (3,71 de milioane voturi). În al doilea tur, Iliescu a avut 61,45% (7,39 de milioane de voturi), iar Constantinescu 38,57% (4,64). Practic, candidatul social-democraților a mai luat 1,77 de milioane voturi, în timp ce reprezentantul anti-FSN 930.000 de voturi.
Primul eșec al urmașilor FSN
Prima mare problema a PDSR (n.r. - precursorul PSD) a fost în 1996. În primul tur, Ion Iliescu, din nou candidat, a ieșit pe primul loc, cu 32,25% (4,08 milioane voturi), în timp ce Emil Constantinescu a avut 28,21% (3,56 de milioane voturi). Însă în turul al doilea, Constantinescu a reușit să atragă în plus 3,49 milioane voturi și să ajungă la 7,05 milioane voturi, ceea ce însemna 54,41%. În schimb, Ion Iliescu ajungea la doar 5,91 milioane voturi (45,59%), adică doar 1,83 de milioane voturi. Practic, candidatul anti-FNS a reușit să atragă un număr dublu de voturi.
Contextul alegerilor din anul 2000 a fost favorabil celor din PDSR (transformat în PSD în 2001). După o guvernare cu numeroase probleme, CDR nu a mai avut candidat comun. În condițiile unui spectru politic divizat, în care PNL avea candidat propriu, PD candidat propriu, iar pe scenă era și Mugur Isărescu, susținut de PNȚCD, în turul al doilea a reușit să intre Corneliu Vadim Tudor (președinte al Partidului România Mare).
Corneliu Vadim Tudor a obținut 28,34% (3,17 milioane voturi), peste Theodor Stolojan, care a avut 11,78% (1,32 de milioane voturi), și Mugur Isărescu, cu 9,54% (1,06 milioane voturi). În schimb, Ion Iliescu a avut 36,65% (4,07 milioane voturi). În turul al doilea, Iliescu a defilat, având 66,83% (6,69 de milioane voturi, cu 2,62 de milioane mai multe ca în primul tur), în timp ce Vadim Tudor a putut să aibă un plus de 15.000 de voturi.
Din 2004, PSD a intrat în declin la prezidențiale. Adrian Năstase, premier la acea vreme și președinte al PSD, a fost cel mai bine clasat în primul tur: 40,94% (4,27 de milioane voturi). Traian Băsescu, intrat în cursă pe ultima sută de metri, după retragerea lui Theodor Stolojan, a obținut 33,92 (3,54 de milioane voturi). După o campanie în care a reușit să mobilizeze alegătorii din mai multe zone socio-demografice, Băsescu i-a luat fața lui Năstase: 51,23% (5,12 milioane voturi), față de 48,77% (4,88 de milioane voturi). Așadar, Băsescu a reușit să adune un plus de 1,58 de milioane voturi, în timp ce Năstase a avut doar aproximativ 600.000. Era prima din cele patru înfrângeri la rând ale PSD.
Geoană, al doilea ghinionist
Mircea Geoană a fost candidatul PSD din 2009, care a dat piept cu Traian Băsescu, care dorea să-și reînnoiască mandatul. Băsescu a ieșit pe primul loc și în primul tur, având 32,44% (3,15 milioane de voturi), în timp ce Geoană 31,15% (3,02 milioane voturi). În turul al doilea, amândoi candidații au avut câte 2 milioane de voturi în plus. Băsescu a obținut 5,27 de milioane de voturi (echivalentul la un procent de 50,33%), iar Mircea Geoană 5,2 milioane voturi (49,66%).
Situația e total diferită în 2014, când în competiție nu mai era președintele în exercițiu. Victor Ponta deținea la acea vreme atât funcția de președinte al PSD, dar și de prim-ministru, asumându-și candidatura după ce a fost forțat de baronii PSD. Până în februarie 2014, înțelegerea cu PNL era ca prezidențiabilul să fie liberal, adică varianta Crin Antonescu.
3,83 de milioane de voturi a luat Ponta (adică 40,44%), în timp ce candidatul PNL și PDL Klaus Iohannis a luat 2,88 de milioane de voturi (30,38%). Iohannis nu doar că a recuperat între cele două tururi, dar a reușit să ia și cu un milion de voturi mai mult față de Ponta. 6,28 de milioane de voturi (54,43%) a avut Iohannis în turul al II-lea, cu 3,4 milioane mai multe față de primul tur. Pe de altă parte, Ponta și-a sporit numărul de voturi cu doar 1,43 milioane, ajungând la 5,26 milioane de voturi (45.57%).
Cinci ani mai târziu, Iohannis nu a avut nicio emoție în recâștigarea mandatului. Primul pas a fost făcut prin intrarea în al doilea tur cu Viorica Dăncilă, candidată a PSD care prin cele 2,05 milioane de voturi (22,26%) i-a luat fața lui Dan Barna, un alt challenger al lui Iohannis. În schimb, Iohannis a intrat în turul doi după ce a obținut 3,48 de milioane voturi (37,82%)
Cele 6,5 milioane de voturi din turul al doilea i-au adus victoria lui Iohannis, având un procentaj ca în epoca Iliescu, de 66%. În schimb, Viorica Dăncilă a reușit să atragă încă 1,28 de milioane de votanți, reușind să aibă de partea sa 3,33 de milioane de alegători.
Cel mai mic număr de voturi pentru câștigarea prezidențialelor l-a avut Băsescu, adică 5,12 milioane de voturi, ceea ce înseamnă că reprezentantul PSD trebuie să iasă din zona de confort și să adune și de pe partea dreaptă, dar și de la UDMR.
Decizia privind prezidențiabilul PSD va fi luată la în cadrul unui congres care va fi organizat la începutul lunii iulie.
Foto: Inquam Photos / Malina Norocea
m1a2r3i4a1n5a6 18.06.2024, 14:15
Cred că atât Ciolacu cât și Ciucă trebuie ”să își vadă lungul nasului ”, să aibă bun simț și să se dea la o parte , lăsând locul unor oameni demni de funcția de președinte. După părerea mea, M.Geoană, Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, ar fi două dintre persoanele potrivite pentru funcția de președinte al României. Sunt și câțiva profesori de economie sau istorie , care ar onora această funcție. M.Grancea
sormar 18.06.2024, 14:33
păi cei doi amintiţi de dumneavoastră put a securitate, asta ne trebuie nouă?
sormar 18.06.2024, 14:34
ca să parafrazez un clasic în viaţă: Marcele, nici nu ştii, cât de mic începi să fii...
Catalin08 18.06.2024, 14:52
Ciolacu, presedinte? In ce realitate paralela? In primul rand nu exista un singur lucru care sa probeze competenta acestuia ca premier, absolut nimic.
marian.pricop 18.06.2024, 15:28
Când "numele grele" sunt : Paul Stănescu, Sorin Grindeanu, Mihai Tudose... Un tractorist, un habarnist și un alt oportunist, 3 golani, care îl propun pe un al 4-lea golan ca președinte, ce se poate alege de țară? Doar dispariția de pe hartă!