Mari dosare de corupție și evaziune, închise în 2022, prin prescrierea faptelor. Cum au scăpat de pușcărie Alina Bica, Dorin Cocoș sau Adrian Mititelu
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
La sfârşit de an, după ce Curtea Supremă a motivat decizia de eliminare a prescripției speciale, dosarele au început să se închidă, unul după altul, iar cei acuzaţi sunt absolviţi de orice răspundere penală.
Cuprins:
- Cum s-a ajuns la prescrierea faptelor
- 1. Dosarul ANRP. Alina Bica și Dorin Cocoș scapă de închisoare
- 2. Dosarul Microsoft I. Fost ministru care a primit 2,2 milioane de euro pentru un contract cu dedicație
- 3. Dosarul numirii guvernatorului Deltei Dunării. 1 milion de euro de la Vîntu pentru numirea lui Liviu Mihaiu
- 4. Dosarul Nana. Terenuri ieftine pentru Ioana Băsescu
- 5. Dosarul Oficiului pentru Protecția Minorilor: chestorul care cheltuia în scop personal banii instituției
- 6. Dosarul lui Ioan Neculaie: a tras cu arma în roțile propriei mașini
- 7. Dosarul lui Adrian Mititelu. Fostul patron de fotbal scapă de acuzația de evaziune fiscală
Cum s-a ajuns la prescrierea faptelor
De la momentul comiterii unei infracţiuni începe să curgă timpul până la data la care autorul infracţiunii poate fi tras la răspundere. E ca o clepsidră întoarsă. Mărimea ei e proporţională cu gravitatea faptei; de pildă, pentru infracţiunile pedepsite cu închisoarea de până la 10 ani, termenul de prescripţie generală e de 8 ani.
Dacă în acest interval de timp, infractorul a fost identificat şi înştiinţat despre ancheta aflată în desfăşurare, curgerea prescripţiei se opreşte. Și, după fiecare act comunicat suspectului sau inculpatului, clepsidra e întoarsă și o ia de la început. Aceasta este prescripţia specială, care nu poate depăşi, ca durată, dublul prescripţiei generale. Dacă luăm același exemplu al unei infracțiuni care este pedepsită cu 10 ani de închisoare, termenul prescripției speciale nu poate depăși 16 ani.
În noul Cod Penal, legiuitorul a considerat că prescripţia specială operează şi fără ca și cel cercetat să fie înştiinţat de către organele de anchetă. Acest lucru este neconstituţional, a stabilit Curtea Constituțională a României (CCR), în aprilie 2018 şi în iunie 2022.
În vara acestui an, judecătorii din toată ţara au cerut Înaltei Curți de Casație și Justiție să stabilească dacă, între decizia CCR din 2018 şi iunie 2022, când Codul Penal a fost modificat printr-o OUG, a mai existat în lege prescripţia specială.
Nu a mai existat, a decis ÎCCJ la 25 octombrie 2022. Adică toți cei care erau judecați sau anchetați au adunat și acești patru ani de vid dintre cele două decizii la termenul prescripției, așa că scapă de dosar.
Prin urmare, de atunci, sute de dosare au început să se închidă, unul după altul, pentru că faptele erau prescrise, iar cei acuzaţi nu mai puteau fi traşi la răspundere în faţa legii.
Libertatea vă prezintă cele mai importante dosare în care inculpaţii au scăpat de justiție.
1. Dosarul ANRP. Alina Bica și Dorin Cocoș scapă de închisoare
Cu 8 ani în urmă, Alina Bica (fostă șefă a DIICOT), Dorin Cocoș (afacerist, fostul soț al ministrului Elena Udrea), Crinuţa Dumitrean (fosta preşedintă a Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor) şi Sergiu Diacomatu (fost vicepreşedinte ANRP) au fost trimişi în judecată de DNA, sub acuzaţiile de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, trafic de influență şi dare de mită.
Potrivit DNA, conducerea ANRP şi Alina Bica, în calitate de membră a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP, au aprobat, în 2011, supraevaluarea cu peste 54 de milioane de euro a unui teren ce trebuia retrocedat. Banii au ajuns la afaceristul Stelian Gheorghe.
Dorin Cocoș, cel care a intermediat „afacerea”, potrivit acuzării, a primit 16 milioane de euro, în schimbul influenței exercitate asupra Alinei Bica şi a lui Sergiu Diacomatu, pentru soluționarea a două dosare de despăgubire.
În iunie 2018, ÎCCJ i-a condamnat pe Crinuța Dumitrean și Sergiu Diacomatu la câte 7 ani și 6 luni de închisoare. Stelian Gheorghe a primit 6 ani de închisoare, iar Dorin Cocoș - 3 ani, o lună și 10 zile de închisoare. Alina Bica şi Alin Cocoș, fiul lui Dorin Cocoș, au fost achitați.
Pe 5 decembrie 2022, în timp ce se judeca apelul, ÎCCJ a constatat că faptele din dosar s-au prescris. Toţi cei condamnaţi pe fond au scăpat de închisoare.
2. Dosarul Microsoft I. Fost ministru care a primit 2,2 milioane de euro pentru un contract cu dedicație
Fostul ministru al comunicaţiilor şi societăţii informaţionale, Gabriel Sandu, a fost trimis în judecată de DNA în 2019, pentru spălare de bani.
Procurorii acuză că, în 2009, fostul ministru a primit aproape 2,2 milioane de euro pentru ca două firme să încheie un contract de închiriere licenţe Microsoft cu Guvernul României. Ulterior, Gabriel Sandu a transferat banii, prin companii cipriote, în conturile a două societăți din țară.
Dosarul a ajuns la ÎCCJ care, pe 20 decembrie 2022, a constatat că faptele s-au prescris.
În 2016, Gabriel Sandu a fost condamnat la 3 ani de închisoare, pentru trafic de influenţă, într-un alt dosar Microsoft.
3. Dosarul numirii guvernatorului Deltei Dunării. 1 milion de euro de la Vîntu pentru numirea lui Liviu Mihaiu
Bogdan Olteanu, fost președinte al Camerei Deputaților și fost viceguvernator al Băncii Naționale a României, a fost printre primii beneficiari ai deciziilor de la CCR şi ÎCCJ privind prescrierea faptelor. El a fost trimis în judecată de DNA în 2016, pentru trafic de influență.
Potrivit rechizitoriului, în 2008, pe când era preşedintele Camerei Deputaţilor, Olteanu a primit de la afaceristul Sorin Ovidiu Vîntu 1.000.000 de euro şi sprijin electoral, în schimbul numirii lui Liviu Mihaiu în funcţia de guvernator al Deltei Dunării.
În 2020, Bogdan Olteanu a fost condamnat definitiv la 5 ani de închisoare. În iunie 2022, imediat după ultima decizie a CCR privind prescrierea faptelor, el a făcut cerere de revizuire, iar în august a obţinut suspendarea executării pedepsei și a fost eliberat din penitenciar. Pe 14 decembrie 2022, Olteanu a scăpat definitiv de condamnare, după ce Tribunalul București i-a admis cererea de revizuire.
4. Dosarul Nana. Terenuri ieftine pentru Ioana Băsescu
7 ani şi jumătate a durat acest proces, pe fond. Gheorghe Dobre, primarul PSD al comunei Nana (Călărași), şi alţi 10 funcţionari din primărie au fost trimişi în judecată de Parchetul General, în mai 2015, sub acuzaţiile de constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu, conflict de interese şi spălare a banilor.
Procurorii spun că, în perioada 2006-2010, cei acuzaţi au retrocedat ilegal 128 de terenuri agricole, prejudiciind statul cu peste 3.000.000 de lei. O parte dintre terenuri au fost cumpărate de Ioana Băsescu. Fiica fostului preşedinte nu a fost acuzată, dar a avut pus sechestru pe terenuri.
Dosarul a ajuns la Tribunalul Călărași, unde s-a judecat până la termenul 110. Pe 20 decembrie 2022, instanţa a decis încetarea procesului, deoarece faptele s-au prescris. Decizia nu e definitivă. Până acum, procurorii nu au făcut apel.
5. Dosarul Oficiului pentru Protecția Minorilor: chestorul care cheltuia în scop personal banii instituției
Acum aproape 7 ani, în februarie 2016, chestorul de poliție Augustin Adrian Bărăscu, fost director al Oficiului Național pentru Protecția Martorilor (ONPM), a fost trimis în judecată, împreună cu mai mulți subalterni, pentru constituirea unui grup infracțional organizat, obținerea ilegală de fonduri în formă continuată, abuz în serviciu și influențarea declarațiilor. Asta pentru că ar fi cerut mai mulți bani pentru Oficiu, dar i-a cheltuit în scop personal.
Pe fond, Bărăscu a fost condamnat la 2 ani și 6 luni de închisoare. Ceilalți au primit aceeași pedeapsă ori au fost achitați.
Pe 30 septembrie 2022, ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale, ÎCCJ a dispus încetarea procesului penal.
6. Dosarul lui Ioan Neculaie: a tras cu arma în roțile propriei mașini
Fostul patron al echipei de fotbal FC Brașov a fost trimis în judecată, în decembrie 2017, pentru nerespectarea regimului armelor şi munițiilor, după ce a tras cu arma în roțile propriei mașini.
Condamnat, în iunie 2022, la o sentință definitivă de 2 ani și două luni cu executare, Neculaie a scăpat de detenție în 12 decembrie 2022, după ce Curtea de Apel Brașov i-a admis contestația în anulare.
7. Dosarul lui Adrian Mititelu. Fostul patron de fotbal scapă de acuzația de evaziune fiscală
Un alt om din fotbal, Adrian Mititelu, patron la FC U Craiova, a fost trimis în judecată pe 25 iulie 2016 pentru evaziune fiscală. Procurorii l-au acuzat că l-a vândut pe Mihai Costea la FCSB pentru 1,1 milioane de euro, deși lotul se afla sub sechestrul Fiscului.
În 2020, el a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Craiova la 3 ani de închisoare cu executare. Însă, pe 6 iulie 2022, după decizia CCR privind eliminarea prescriptiei speciale, aceeași instanță a hotărât suspendarea executării pedepsei lui Mititelu, iar el a fost eliberat din închisoare.
User Șters 02.01.2023, 15:05
Poate că ar trebui corupția sa primească capitala capitala. Și poate că ar trebui executați de populație. Mici asasinate astfel încât următorii șanse gândească de două ori știind că 100 înaintea lor s-au trezit uciși pe strada
GoguDemagogu 02.01.2023, 16:13
Vă dați seama că statul român lucrează doar in beneficiul câtorva mafioți? Fugiți cat mai puteți!
ivryernest 02.01.2023, 17:05
Aparatul de Justiție din România nici măcar nu merită comentariile mele, Dece să consum timp și energie degeaba ?
seaman651 03.01.2023, 09:46
Magistratii (si nu numai parazitii astia) au pretentii la salarii mari si pensii speciale, dreptul de a iesi la pensie la varste mici si bineinteles de a fi reangajati dupa pensionare tot pe salarii de la bugetul statului (adica de la contribuabili). Si sa nu uitam scolarizarea facuta tot pe banii altora.