Maria Zaharova amenință Republica Moldova: „Rusia este pregătită să utilizeze toate mijloacele necesare”. Chișinăul cere demilitarizarea Transnistriei

Moscova și-a înmulțit în ultimele săptămâni amenințările împotriva Republicii Moldova

De câteva săptămâni, regimul de la Moscova încearcă să inoculeze ideea unui pericol pentru „cetățenii ruși” din Transnistria pentru a profera amenințări la adresa Republicii Moldova și a destabiliza situația din pe malul Nistrului. Ultima amenințare a venit din partea Mariei Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe.

„Orice agresiune împotriva compatrioților noștri care locuiesc în Transnistria va primi un răspuns prompt și adecvat. Federația Rusă este pregătită să utilizeze toate mijloacele necesare pentru a le asigura securitatea”, a declarat Zaharova în cadrul unui briefing de presă, potrivit deschide.md.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe a comentat totodată decretul privind simplificarea acordării cetățeniei ruse pentru locuitorii din Transnistria – un act semnat recent de liderul de la Kremlin Vladimir Putin.

Ea a susținut că acest decret a fost semnat ca „răspuns” la solicitările populației din Transnistria și la „presiunile” exercitate asupra regimului separatist prorus de la Tiraspol de către autoritățile de la Chișinău și cele de la Kiev.

Kremlinul vrea să împiedice reglementarea conflictului transnistrean

Vladimir Putin a semnat decretul privind Transnistria după ce premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, a apreciat că șansele de reintegrare a acestei regiuni sunt acum „mai mari ca niciodată”. Transnistria este o din estul Republicii Moldova capturată de un regim separatist prorus pe care regimul de la Moscova îl folosește ca pârghie de destabilizare în regiune.

Anterior, liderul separatist de la Tiraspol Vadim Krasnoselski a spus că are încredere în autorităţile de la Chişinău şi în preşedinta Maia Sandu atunci când spun că îşi doresc o soluţionare pașnică a diferendului transnistrean, contrazicând astfel scenariul militar evocat de șeful Consiliului de Securitate din Rusia, Serghei Șoigu.

Or, luna trecută, Serghei Șoigu a amenințat cu „măsuri” împotriva Chișinăului sub pretextul că ar pune în pericol „interesele și siguranța cetățenilor ruși”.

Autoritățile proeuropene de la Chișinău au respins categoric acuzațiile provocatoare ale oficialului rus de rang înalt, care veneau în contextul reluării negocierilor cu Tiraspolul și interzicerii unor comandanți ruși în teritoriul Republicii Moldova.

Vladimir Putin caută motive de invazie

Vladimir Putin a semnat pe 15 mai un decret prin care locuitorii din Transnistria pot obține cetățenia rusă printr-o procedură simplificată. Noul cadru permite rezidenților permanenți cu vârste de peste 18 ani să solicite cetățenia rusă fără a fi obligați să demonstreze cunoștințe de limbă, istorie și legislație rusă, vizându-i, prin urmare, inclusiv pe românii, ucrainenii și bulgarii din Transnistria, nu doar pe ruși.

Înainte de semnarea acestui decret, Duma de Stat a Rusiei a adoptat un proiect legislativ care îi acordă liderului de la Kremlin așa-zise „prerogative legale“ pentru a invada alte țări sub pretextul protejării cetățenilor ruși, inclusiv dacă sunt arestați sau chiar urmăriți penal.

Maia Sandu semnalează că Rusia are nevoie de noi soldați în Ucraina

În ceea ce privește decretul privind cetățenia rusă, Maia Sandu a sugerat că măsura ar putea avea legătură inclusiv cu agresiunea militară rusă din Ucraina. „Probabil au nevoie de mai mulți oameni pe care să-i trimită la război în Ucraina”, a comentat președinta Republicii Moldova.

Maia Sandu a mai afirmat că decizia ar putea reprezenta o formă de presiune asupra Republicii Moldova, în contextul măsurilor luate de autorități privind reintegrarea economică și financiară a Transnistriei. „Locuitorii din regiunea Transnistria trebuie să se gândească de două ori”, a transmis ea.

Președinta Republicii Moldova a subliniat că mulți locuitori din regiune au obținut deja cetățenia moldovenească după izbucnirea războiului din Ucraina, pentru a se „simți mai în siguranță”.

Kremlinul a separat Transnistria de Republica Moldova în 1990 și a folosit-o inițial ca pârghie asupra mișcării de eliberare națională dintre Prut și Nistru. Un conflict armata pentru Transnistria a opus Rusia și Republica Moldova în primăvara anului 1992.

De atunci, Republica Moldova și Transnistria au coexistat în mare parte fără confruntări directe, dar Moscova a încercat în repetate rânduri să destabilizeze situația în funcție de interesele sale politice și a menținut o prezență militară sub pretextul fals al „pacificării”. În 1999, la summitul OSCE de la Istanbul, Rusia și-a luat angajamentul de a-și retrage trupele din Transnistria, nu l-a pus în practică până acum.

Republica Molodva insistă pentru retragerea trupelor ruse de ocupație din Transnistria

Vicepremierul pentru reintegrare al Republicii Moldova, Valeriu Chiveri, a cerut joi pentru demilitarizarea Transnistriei într-o intervenție la reuniunea Consiliului Permanent al OSCE, unde a prezentat acțiunile întreprinse de Guvernul de la Chișinău în cadrul eforturilor de reglementare a conflictului transnistrean, informează deschide.md.

Vicepremierul moldovean s-a pronunțat pentru o reglementare pașnică a conflictului transnistrean, cu respectarea strictă a suveranității și a integrității teritoriale a Republicii Moldova, în limitele frontierelor recunoscute la nivel internațional.

Valeriu Chiveri a pus accent pe necesitatea demilitarizării și democratizării regiunii, ca precondiții pentru o reglementare atotcuprinzătoare, care să asigure funcționalitatea statului, garantarea protecției drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În cadrul intervenției sale, viceprim-ministrul pentru Reintegrare a informat despre dinamica dialogului dintre Chișinău și Tiraspol în formatele de interacțiune existente, subiectele actuale de pe agendă fiind libera circulație, drepturile omului, eliberarea deținuților ilegali, problemele fermierilor, chestiunile din sfera educației și ecologiei, precum și alte inițiative ale autorităților moldvene, precum predarea limbii române în toate „școlile moldovenești” din Transnistria, acces la serviciul unic 112 etc.

O atenție deosebită a fost atrasă măsurilor de reintegrare graduală a ambelor maluri, prin uniformizarea cerințelor economice și fiscale și punerea în aplicare a Fondului de convergență, menit să implementeze proiecte sociale, educaționale, infrastructurale, în sprijinul locuitorilor de pe ambele maluri ale Nistrului, notează deschide.md.

Părțile prezente la intervenția reprezentantului Republicii Moldova au reiterat atașamentul față de reglementarea pașnică a conflictului transnistrean, cu respectarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova, precum și a parcursului european.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE