Școala a început luni pentru peste milioane de copii cu o mulțime de modificări. Și faptul că elevii se întâlnesc cu profesorii pe 5 septembrie, în loc de 15, cum era tradiția, este legat de una dintre marile noutăți pe care le aduce anul școlar: organizarea pe module de învățare în locul semestrelor. „Libertatea” vă prezintă principalele modificări, de la felul în care vor avea loc examenele naționale, la notare, burse, interdicții.
Cuprins:
Șase săptămâni de școală și o mică vacanță. Cam la astfel de intervale este structurat anul școlar 2022-2023. În locul celor două semestre sunt acum cinci module:
Mulți părinți au atras atenția că le-a fost dată peste cap perioada obișnuită pentru concedii cu această schimbare. „Înțeleg și respect tradiția, știu că 15 septembrie era o zi stabilită încă de pe vremea lui Spiru Haret, doar că în acea perioadă logica începerii pe 15 septembrie era aceea a participării copiilor la muncile agricole, ceea ce este evident că nu mai are legătură în ziua de azi”, a spus Ministrul Educației într-o emisiune de la TVR2.
Acesta a menționat, la același post TV, că decizia a venit consultând expertiza internațională: „Avem o convergență a tuturor studiilor care asta spun: perioadă de învățare de 6-8 săptămâni alternată cu perioadă de repaus. Orice teorie a pedagogiei moderne asta spune.”
Elevii de gimnaziu și liceu vor avea și ei o vacanță la finalul lunii octombrie, între 22 și 30, nu doar copiii din primar, cum era până acum. O altă noutate este că inspectoratele școlare, după consultări cu părinții, elevii și profesorii, au putut să-și aleagă singuri perioada vacanței de primăvară. „Avem o vacanță flexibilă în primăvară, înseamnă că avem cea de-a doua, a treia sau a patra săptămână din februarie la opțiunea fiecărui județ. Diminuează presiunea pe stațiuni montane, pe drumuri și oferă mai multă flexibilitate în sistemul de educație”, a fost explicația lui Cîmpeanu dată la TVR.
Introducerea modulelor schimbă și modul de evaluare a copiilor. Astfel, dispar tezele. Dezbaterile cu privire la aceste probe scrise de la finalul unui semestru au început în perioada pandemiei. Atunci au fost eliminate fiindcă în toată țara se făcea școală online, erau restricții din cauza pandemiei Covid-19.
Elevii au făcut o petiție pentru renunțarea la teze care a fost semnată de aproape 400 de mii de persoane. „Consider că testul sumativ cu subiect unic la nivel național este varianta potrivită de testare pentru că așa am afla cu adevărat care este nivelul de cunoștințe dobândite”, spunea atunci Bianca Năstase, eleva care a inițiat petiția, pentru Școala 9.
Expertul în educație Cristian Hatu, președintele Centrului de Evaluare și Analize Educaționale, spunea de atunci că tezele nu reușesc să arate adevăratul nivel al elevilor. „Potrivit sudiilor, nu reușesc să facă radiografia corectă a nivelului la care se află elevii, indiferent de competența pe care o măsoară. De exemplu, există diferențe și de trei, patru puncte între nota obținută de cineva la evaluarea națională și media din școala generală la disciplina respectivă. Adică media generală e cu trei puncte mai mare decât nota obținută la evaluarea națională”.
Cu toate că atunci Sorin Cîmpeanu susținea menținerea tezelor, în această vară a venit cu o soluție total opusă. „Tezele vor fi înlocuite de evaluări sumative la finalul fiecărui an. Am mutat accentul de pe memorare, achiziția de cunoștințe, pe competențe, care înseamnă achiziția de cunoștințe, dar și aptitudini și atitudini”, a spus ministrul.
De asemenea, elevii vor avea o singură medie pe an la fiecare materie. Aceasta a fost tot o propunere venită din partea Consiliului Elevilor când a fost consultat pentru modificarea Regulamentului de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar (ROFUIP).
Profesorii trebuie să pună cu 3 note în plus decât numărul de ore avut la fiecare disciplină. Media generală se va calcula ca medie aritmetică a mediilor anuale la toate disciplinele/modulele și nota la purtare, potrivit ROFUIP.
Elevii care intră acum în clasa a opta vor paria totul pe rezultatele la Evaluarea națională pentru admiterea la liceu. Asta pentru că mediile din timpul anilor de gimnaziu nu vor mai fi luate în calcul. Până acum contau în proporție de 25%.
În plus, după doi ani de pandemie în care au avut o programă de examen diminuată, se revine la cea de dinainte. „Anul 2021-2022 nu a mai fost perturbat de întreruperi ale școlii. În ipoteza că nici anul școlar 2022-2023 nu va fi perturbat, atunci examenele naționale vor fi susținute conform programei cunoscute, aflate în vigoare de mult timp”, a precizat Cîmpeanu.
După ce în această vară, în două județe, corectarea la evaluarea națională s-a făcut digitalizat, la examenele de anul viitor acest lucru se va extinde la toată țara. „A eliminat foarte mult din subiectivismul evaluării, evaluatorul unu și doi nu se mai cunosc între ei, evităm acele greșeli monstruoase de transcriere în celebrele borderouri, când unui elev i s-a făcut nota 2 din 9. Anul viitor ne dorim ca toate examenele naționale să fie corectate digital, în interesul elevilor”, a mai spus Sorin Cîmpeanu.
Corectarea lucrărilor online, fiecare profesor în fața propriului calculator, a fost foarte criticată în Călărași, județ unde s-a pilotat acest tip de evaluare în cadrul examenului de bacalaureat. Mai ales că județul a avut cea mai mare scădere a ratei de promovare față de anul 2021. „S-a corectat execrabil”, acuzau părinții călărășeni, într-un articol Școala 9.
Alte modificări din noul an sunt:
joydownson 05.09.2022, 11:54
O abrambureala si "sistemul" asta de invatare fara cap si coada. Sistemul de invatare trimestrial cu teze asigura o repetare a materiei si o verificare ei prin diverse evaluari (teze, lucrari) de sfarsit de trimestru. Nu s-a explicat ce ar aduce asa de "revolutionar" un sistem de inavatamant fara verificari periodice certe.