„Am format un grup de lucru în cadrul coaliţiei şi atunci când vom avea decizii luate, vom comunica. Regulamentul de implementare al PNRR la nivel european prevede posibilitatea de discutare pe aspecte sau chiar integral a PNRR. Noi nu ne dorim să discutăm PNRR integral”, a spus Marius Budăi la Parlament, potrivit news.ro.

„Când va lua decizia coaliţia politică şi grupul de lucru din cadrul coaliţiei pe aceste aspecte vă vom comunica”, a mai declarat Marius Budăi, întrebat dacă îşi menţine poziţia că PNRR ar putea fi renegociat până în 2023.

Afirmațiile sale vin după ce mai mulți liberali s-au declarat deranjați pentru că guvernul condus de Nicolae Ciucă nu a intervenit pentru a-l susține pe ministrul energiei, Virgil Popescu, atunci când PSD și USR au cerut demisia acestuia. Liberalii au acuzat faptul că Guvernul a transmis în schimb un mesaj de susținere pentru ministrul PSD al muncii, Marius Budăi.

Contre PSD – Guvern pe tema PNRR

Una dintre temele de discuții din interiorul coaliției PSD-PNL-UDMR în acest început de an este plafonul cheltuielilor cu pensiile introdus în PNRR-ul adoptat anul trecut de Comisia Europeană. Mai precis, alocarea a 9,4% din Produsul Intern Brut, procent considerat mic de PSD.

În acest context, pe 25 ianuarie, Marius Budăi a declarat că în coaliția PSD-PNL-UDMR se va discuta renegocierea PNRR cu Comisia Europeană. Este vorba despre cheltuielile din PIB cu pensiile, care în acest moment nu trebuie să depăşească 9,4%.

El a susținut că premierul Nicolae Ciucă a fost de acord cu renegocierea PNRR la Comisia Europeană.

Guvernul: Exclus să demarăm orice demers de renegociere a PNRR până în 2023

În replică, pe 30 ianuarie, Guvernul a spus că PNRR nu poate fi renegociat decât anul viitor. „Este exclus să demarăm orice demers de renegociere până în 2023, când va fi prima oportunitate în acest sens”, a transmis Dan Cărbunaru, purtător de cuvânt al Executivului.

În acest moment, media europeană a plafonului PIB alocat pentru pensii este de 13%, iar ministrul PSD al muncii, Marius Budăi, a precizat pe 25 ianuarie că „pentru a rezolva inechitățile” s-a făcut în trecut un calcul din care a reieșit că este necesar un procent de 11,7% din PIB.

România avea în decembrie 2021 o cheltuială cu pensiile de aproximativ 8% din PIB. La începutul acestui an, PNL a transmis că majorarea pensiilor de la 1 ianuarie 2022 va duce la cheltuieli de 9,4% din PIB, adică exact pragul agreat cu Comisia Europeană, care nu trebuie depășit.

Premierul Nicolae Ciucă a declarat pe 1 februarie că s-a discutat inclusiv cu președintele Klaus Iohannis, la începutul lunii ianuarie, renegocierea PNRR, cerută de PSD, pentru modificarea procentului din PIB pentru cheltuielile cu pensiile, dar a precizat că nu s-a ajuns la un acord.

În aceeași zi, preşedintele PNL și al Senatului, Florin Cîţu, a spus că cei care vor renegocierea PNRR privind creşterea pensiilor şi consideră că au puterea să convingă Comisia Europeană trebuie să meargă direct la Bruxelles şi să vină cu decizia.

Comisia Europeană: PNRR poate fi renegociat doar în situaţii precum dezastre naturale de dimensiuni istorice

În noiembrie 2021, Comisia Europeană a transmis, la solicitarea Libertatea, că „orice solicitare de modificare a planului ar întârzia grav punerea în aplicare a acestuia”.

Totodată, instituția condusă de Ursula von der Leyen a precizat pentru Libertatea că orice stat membru care vrea renegocierea PNRR trebuie să demonstreze „că nu mai poate pune în aplicare (o parte din) planul său din cauza unor circumstanțe obiective, de exemplu din cauza unor dezastre naturale de dimensiuni istorice”.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro

Comentează
Google News Urmărește-ne pe Google News Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.