Principalele declaraţii ale Anei Măiţă, preşedintele Asociaţiei Mame pentru Mame
- Încă din primăvară, ne-am confruntat cu o grămadă de cereri de ajutor de orientare. Nu toţi părinţii au o muncă de birou. Cei care lucrează în alte contexte, nu au acest lux.
- Lucrul de noapte este o soluţie de avarie. Părinţii încep munca după ora 22.00. Nu este de dorit ca oameni care ar trebui să fie activi să ajungă la epuizare.
- Se caută foarte multe bone în această perioadă. Încurajez părinţii să fie atenţi la bonele care nu au calificare.
- Eu eram un părinte implicat, țineam legătura cu şcoala și înainte de pandemie şi tot resimt această perioadă.
- Nu e de ajuns să punem copilul în faţa unui ecran, este nevoie de implicare mult mai mare.
- Pentru un copil mic, este o provocare să-l ţii atent la monitor.
- Am optat pentru învăţământul online. Am noroc de copiii buni şi conştiincioşi.
- Este foarte important să ştie cum să se comporte pe online. Trebuie să-i învăţăm o minimă conduită.
- E o experienţă interesantă ca elevii să-i vadă pe profesori un pic vulnerabili în faţa tehnologiei.
- E important pentru părinţi să-i înveţe o anumită conduită pentru online. Poţi să ajungi să fii victima unui abuz şi în online.
- Este esenţială o relaţie apropiată cu cadrele didactice. Părinţii şi cadrele didactice trebuie să facă eficient spaţiul online pentru elevi.
Nu am fost pregătiţi pentru şcoala online. Şansele sunt ca o astfel de boală nouă să apară oricând. Este o lecţie pe care trebuie să o învăţăm. Pe mine m-a speriat că pauza între orele de curs înseamnă să se uite la clipuri pe TikTok. E o capcană pentru majoritatea părinţilor să ştie că cel mic stă în faţa ecranului ore în şir.
Ana Măiţă, președintele Asociației ”Mame pentru mame”:
- A fi părinte singur este foarte complicat. E important să ne găsim puncte de sprijin în comunitate. E nevoie să ne redescoperim vecinii. Femeile din România nu ştiu să ceară ajutorul. Buna vecinătate este o soluţie şi pentru cei mai în vârstă.
- Telefonul nu se închide. Avem 10-15 femei care ne solicită ajutorul din cauza violenţelor din familie. În pandemie se acumulează tensiuni care explodează. Femeile nu mai văd o ieşire. Ele nu mai au acces la ajutor rapid şi uşor. Multe din ONG-urile dedicate au avut activitatea disturbată de pandemie. Este nevoie de ajutor rapid şi concret. Suntem sunaţi de pe stradă de femei care nu ştiu unde să se ducă.
- Suntem în contact cu o întreaga reţea de ONG-uri pe aceste probleme. Telefonul începe de multe ori cu un minut de linişte. Liniştea este un nod în gât. Este o mare ruuşine, o mare umiliţă că ajung să apeleze la un străin pentru astfel de probleme.
- Multe femei cer ajutor prea târziu. Încă ne ruşinăm că ni se întâmplă acest abuz.
Multe localități sunt deja în scenariul roșu și copiii au trecut exclusiv la școala online, iar situația nu pare să se termine prea curând, pentru că numărul cazurilor de coronavirus crește accelerat.
Nu doar copiii au schimbat modul în care fac școală, ci și părinții au fost nevoiți să-și ajusteze programul propriu și modul de viață al familiei la noile reguli impuse de pandemie.
Multe dintre sarcinile care reveneau școlilor și profesorilor au trecut la părinți în școala online. Părinții trebuie să fie sprijin pentru logare în platformele pe care se susțin orele online, să controleze participarea și implicarea la cursuri, să se asigure că au înțeles cerințele și să le supravegheze temele, dar și să fie un suport emoțional, pentru că școala de acasă este mult mai solicitantă, provocatoare și frustrantă decât cea față în față.
Unii părinți au ajuns chiar să lucreze noaptea, ca să își poată îndeplini și sarcinile de serviciu, și nevoile mai mari ale copiilor, și cerințele școlilor, care îi vor un sprijin în educația online.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro