Masa de Crăciun, ritualul de familie care scapă ușor de sub control: „De departe cea mai nefericită alegere”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Pentru milioane de români, masa de Crăciun înseamnă mai mult decât mâncare: este un ritual al familiei, al revederii și al apartenenței. Însă, dincolo de emoție și tradiție, excesele alimentare, risipa și problemele medicale transformă sărbătorile într-un test pentru organism și buget. Medicii nutriționiști atrag atenția asupra greșelilor frecvente, iar sociologii explică de ce masa „plină ochi” nu este un obicei strict românesc.
Cuprins:
- Ce să punem pe masa de Crăciun fără să ne facem rău
- Preparate tradiționale de Crăciun: ce mâncăm cu moderație
- Greșelile majore la masa de Crăciun, potrivit medicilor
- Cum împărțim mesele de Crăciun ca să ne simțim bine
- Singurele băuturi sigure de Crăciun
- Probleme de sănătate frecvente după sărbători
- Costul mesei de Crăciun: o tradiție tot mai scumpă
- Risipa alimentară de Crăciun: România, în topul nedorit al UE
- De unde vine obsesia pentru masa mare de Crăciun
Ce să punem pe masa de Crăciun fără să ne facem rău
Medicul diabetolog Mihaela Posea a subliniat, pentru Libertatea, importanța echilibrului în nutriție, chiar și la mesele de sărbători.
Deși meniurile bogate pentru masa de Crăciun, cu multe preparate arată bine în feedul de pe rețelele sociale, în realitate ne pot face mai mult rău.
„Îi sfătuiesc pe pacienții mei să mănânce conștient și să nu uite regulile pe care le-au implementat până atunci. Să încerce să respecte regula farfuriei împărțită în trei: legume, surse de proteină de calitate și un carbohidrat mai bun”, a spus dr. Mihaela Posea.
Deși Crăciunul este asociat cu carnea grasă de porc, medicul recomandă alegeri mai atente: „Este sezonul cărnii grase de porc. Ideal ar fi să se evite grăsimea vizibilă și să nu fie consumată. Carbohidrații ar trebui să fie de calitate – pâine integrală, orez integral sau cartofi la cuptor, fără prăjire.”
Legumele nu trebuie să lipsească, chiar dacă nu este sezon: „O greșeală frecventă este că se uită legumele. Recomand legume congelate, gătite simplu, la cuptor, la abur sau chiar murături, cu atenție la sare, mai ales la pacienții cu hipertensiune.”
Preparate tradiționale de Crăciun: ce mâncăm cu moderație
Preparatele tradiționale nu sunt „interzise”, dar consumul lor trebuie dozat.
„Salata boeuf este făcută cu foarte multă maioneză, iar maioneza nu este un ingredient prietenos cu sănătatea. Cârnații, pomana porcului, fripturile grase sunt greu de încadrat ca fiind prietenoase cu organismul și trebuie consumate cu moderație”, explică Mihaela Posea.
„Cam toate aceste preparate ar trebui consumate cu moderație.”
Există și variante ceva mai echilibrate: „Toba sau caltaboșul pot fi mai OK dacă se folosesc cărnuri mai slabe. La fel și piftia, în funcție de tipul de carne.”
Pe de altă parte, dr. Gabriela Profir spune că „toate preparatele tradiționale sunt sănătoase, mai ales când sunt gătite în casă, în familie, cu bucurie și drag pentru cei apropiați. Însă trebuie să avem grijă la combinarea lor”.
„În ceea ce privește dulciurile, nu prea le-aș încadra la zona asta de sănătate, ci mai degrabă de moderație, dar întotdeauna moderația este în context de ce ai mai mâncat la mesele anterioare și în zilele anterioare.”, a mai spus medicul Mihaela Posea.
Greșelile majore la masa de Crăciun, potrivit medicilor
Medicul specialist în medicină internă și tehnician nutriționist dr. Gabriela Profir avertizează că problema cea mai mare este combinarea tuturor preparatelor la o singură masă.
„Îmbinarea tuturor alimentelor tradiționale la o singură masă este de departe cea mai nefericită alegere și determină frecvent indigestii, colecistită acută sau cel puțin disconfort digestiv.”, a spus dr. Gabriela Profir pentru Libertatea.
„Cele mai frecvente greșeli la mesele festive, de obicei, sunt, de fapt, greșelile de tipul preparate numeroase. Preparatele noastre tradiționale sunt grele pentru stomac, pentru sănătatea noastră, sunt preparate cu multe grăsimi”, adaugă dr. Mihaela Posea.
O altă greșeală majoră este lipsa pauzelor între mese: „O a doua alegere care nu ne ajută nici greutatea, nici starea de bine este că, de sărbători, nu facem pauze suficient de mari între mese. Eu recomand pacienților mei câte 3-4 ore pauză între mesele principale, cu evitarea în acel interval a oricăror gustări, fie ele dulci, fie sărate”, a adăugat medicul Gabriela Profir.
Cum împărțim mesele de Crăciun ca să ne simțim bine
Dr. Gabriela Profir propune o strategie simplă pentru a împărți mesele de Crăciun astfel încât să ne simțim bine: „Aperitivele și dulciurile pot fi servite dimineața, felurile principale calde la prânz, iar seara să alegem cine fără carbohidrați: friptură cu salată, pește cu legume sau tobă cu murături.”
„Recomand maioneza făcută în casă, din gălbenușuri fierte, muștar și iaurt 2-3% grăsime, preparată în ziua consumului, pentru a evita balonarea”, a mai adăugat medicul Gabriela Profir.
În plus, important este să nu amestecăm foarte multe preparate, pentru că, dacă alegem peste cinci feluri și punem din fiecare câte o porție mică în farfurie, tot facem „un exces”.
„Sfatul meu este ca pacientul să fie mofturos, adică să aleagă unul-două preparate pe care și le dorește foarte tare să le consume și pe acelea să le pună pe farfurie.”, a subliniat dr. Mihaela Posea.
Singurele băuturi sigure de Crăciun
„Apa plată și cea minerală sunt cele mai sigure băuturi. Sunt singurele băuturi care nu au calorii și nu impactează negativ sănătatea, pentru că și băuturile de tip 0, fiind îndulcite cu îndulcitori, nu au calorii, însă efectul acestor îndulcitori pare să fie asupra microbiomului intestinal, recomandarea este de a se consuma și aici cu moderație sau a nu se consuma deloc. Vinul fiert și țuica fiartă vin cu alcool și zahăr adăugat, deci cu un aport caloric important”, spune Mihaela Posea.
Dr. Gabriela Profir recomandă moderația: „Un pahar de vin la masa de Crăciun și un pahar de șampanie de Revelion sunt suficiente. Prefer ceaiuri digestive neîndulcite sau ceaiuri bogate în antioxidanți.”
„Putem face limonadă, citronadă, ciocolată caldă, orice formă de băutură este mai recomandată decât băuturile alcoolice, deoarece deja ficatul nostru este ocupat în aceste zile cu metabolizarea unor mâncăruri cu mai multe grăsimi, să-l lăsăm să se ocupe de asta cu brio.”
Probleme de sănătate frecvente după sărbători
Medicii avertizează că excesele pot declanșa afecțiuni serioase:
- crize biliare și colecistită acută;
- pancreatită acută;
- dezechilibre glicemice și hipertensiune;
- agravarea ficatului gras;
- creștere în greutate de 2–3 kilograme, care nu se pierd complet.
„Organismul nu este pregătit să proceseze cantități mari de grăsimi, alcool și zahăr într-un timp atât de scurt”, explică dr. Narcisa Calotă.
Costul mesei de Crăciun: o tradiție tot mai scumpă
O masă de Crăciun preparată acasă costă 300-400 de lei, în timp ce varianta de catering ajunge la 700-800 de lei, iar la restaurant poate depăși 1.000 de lei pentru patru persoane.
În acest context, risipa alimentară devine și o problemă financiară majoră.
Risipa alimentară de Crăciun: România, în topul nedorit al UE
România a generat în 2023 aproximativ 3,4 milioane de tone de deșeuri alimentare, depășind Spania (3,1 milioane de tone), deși are o populație de peste două ori mai mică.
Potrivit datelor Eurostat, România se află pe locul 5 în Uniunea Europeană la cantitatea totală de alimente irosite, după Germania, Franța, Italia și Polonia.
La nivel european, gospodăriile sunt responsabile pentru 53% din risipa alimentară, echivalentul a 69 kg de alimente aruncate anual per locuitor.
Sărbătorile de iarnă amplifică acest fenomen, când mesele sunt planificate „din belșug”, iar mâncarea ajunge să fie consumată forțat sau aruncată.
Medicii spun că soluția nu este renunțarea la tradiții, ci „planificarea realistă” a meselor.
„Planificăm masa de Crăciun astfel încât să nu risipim mâncare. Ne trebuie o discuție cu familia, ne trebuie o organizare pe mese, numărăm câți invitați avem și atunci am putea să planificăm mai bine cantitatea de mâncare pe care să o facem astfel încât la final să nu aruncăm”, spune dr. Mihaela Posea.
„Obiceiul mai degrabă este nu de aruncat, ci de a mânca tot, sfârșind cu o greutate mai mare după sărbători, pentru că ne este milă de munca noastră și de preparatele pe care le-am făcut cu aceste ocazii sau le-am cumpărat și ne este foarte greu să le aruncăm.”
Dr. Gabriela Profir recomandă să „gătim pentru câteva zile, nu pentru o săptămână întreagă”.
„Consider că ceea ce gătim și realizăm că este în surplus putem congela pentru a fi folosit ulterior sau poate fi donat, întotdeauna există oameni (o vecină, un om fără adăpost etc) care s-ar bucura de o porție de mâncare sănătoasă și dăruită cu grijă”, ne sfătuiește Gabriela Profir.
De unde vine obsesia pentru masa mare de Crăciun
Sociologul Robert Santa a explicat pentru Libertatea că masa bogată nu este un specific românesc: „Nu este un ritual pur românesc. Multe culturi au ideea mesei mari de familie care marchează o sărbătoare: Ramadanul la musulmani, Thanksgiving în SUA, Crăciunul în alte țări europene sau Anul Nou Chinezesc.”
„Nu este un ritual pur românesc, este un ritual general uman pe care îl vedem în astfel de sărbători care readună la un loc familia. Este destul de normal.”
El leagă acest obicei și de istoria noastră recentă: „Poate pentru noi pare mai accentuat, pentru că în perioada comunismului era austeritate și lumea se chinuia să facă ceva special.”
Masa festivă are, astfel, un rol simbolic: „Este un ritual uman general, care marchează reîntregirea familiei. Nu este neapărat sănătos din punct de vedere nutrițional, dar este extrem de comun.”
În plus, masa festivă, bogată, abundentă și adesea excesivă, este și un motiv de stres legat de Crăciun.
Masa de Crăciun nu trebuie să fie o competiție a excesului. Tradițiile pot fi păstrate, dar cu echilibru, planificare și conștientizare, astfel încât sărbătoarea să rămână un prilej de bucurie, nu începutul unor probleme de sănătate sau risipă.
