Mașina iubită de români care nu ruginea niciodată și scotea un nor de fum albastru: „De ce are luneta încălzită?”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Mașina iubită de români, care nu ruginea niciodată și era recunoscută de la mare distanță din cauza norului de fum albastru nu a fost doar o mașină, ci un fenomen cultural. Deși varianta „de luxe” suna pretențios, diferențele față de modelul standard erau mai degrabă de ordin estetic și de confort... relativ.
Cuprins:
Trabant 601 de luxe pentru românii pasionați de colecții
Pentru românii pasionați, Colecții Libertatea oferă acum posibilitatea de a retrăi nostalgia prin construirea unui Trabant 601 de luxe, la scara 1:8.
Astfel, cei care se abonează primesc o replică ultra-detaliată ce le oferă ocazia de a asambla autoturismul iconic și o rulotă complet utilată, pentru un ansamblu de colecție spectaculos.
Ce însemna luxul din Trabant 601 de luxe
Varianta de luxe venea cu câteva „dotări” care astăzi ne fac să zâmbim, dar care atunci erau motive de mândrie:
- Vopsea bicoloră: Plafonul avea adesea o culoare diferită de restul caroseriei.
- Elemente cromate: Barele de protecție și ornamentele erau lucioase, nu doar vopsite.
- Interiorul: Scaunele aveau o tapiserie ceva mai acătării, iar bordul putea include un kilometraj cu jurnalier și, uneori, un radio.
Trabant, mașina despre care românii credeau că e din carton
Multă lume credea că Trabantul e făcut din carton presat. În realitate, caroseria era din Duroplast, un material revoluționar pentru acea vreme. Acesta era un amestec de rășini fenolice și deșeuri de bumbac (resturi din industria textilă sovietică).
Într-o epocă în care Daciile se „mâncau” după 5 ani, Trabantul rămânea intact la exterior.
Sub capota unui Trabant 601 de luxe se afla un motor de 594 centimetri cubi, răcit cu aer, care dezvolta 26 de cai-putere. Alimentarea se făcea prin cădere liberă din rezervorul situat chiar deasupra motorului, iar mândrul proprietar trebuia să amestece manual uleiul în benzină la fiecare alimentare.
Cum era văzut Trabantul de români
În România comunistă, Trabantul era „fratele mai mic” al Daciei și era văzut drept mașina celor care nu voiau să aștepte, având în vedere că pentru o Dacie 1300 timpul de așteptare putea să fie și de câțiva ani.
Deși mic, Trabantul era surprinzător de capabil pe drumuri grele. Fiind foarte ușor (aproximativ 615 kg) și având tracțiune față, urca pante pe care mașini mult mai mari se chinuiau.
La Revoluția din 1989, Trabantul a fost unul dintre simbolurile libertății. După căderea zidului Berlinului și schimbările din România, mii de est-germani au traversat Europa în Trabanturi, multe rămânând pe teritoriul țării noastre sau fiind vândute pe nimic.
Glume și bancuri despre Trabant
Glumele cu Trabant (sau „Trabi”) au fost o formă de rezistență prin umor în întregul Bloc Estic. Românii, maeștri în a face haz de necaz, au adaptat multe dintre ele la realitățile autohtone.
Una dintre cele mai celebre glume este: „De ce are Trabantul luneta (geamul din spate) încălzită? Ca să nu-ți înghețe mâinile când îl împingi iarna!”.
Alte bancuri cu Trabant:
De ce are Trabantul două țevi de eșapament?
- Ca să poți să-l folosești ca roabă după ce se strică motorul.
Cum poți dubla valoarea unui Trabant într-o secundă?
- Îi faci plinul de benzină.
De ce Trabantul 601 de luxe nu are nevoie de alarmă antifurt?
- Pentru că, dacă cineva îl fură, îl recunoști imediat după mirosul de fum de pe haine a doua zi.
MihaiDinu 28.02.2026, 11:39
Am fost fericitul posesor de Trabant, inainte de 1989, prima mea masina, cu care am colindat întreaga țară. O mașină simplă, economica, ușor de întreținut, care mi-a permis să fac singur unele intervenții, reglarea aprinderii( cu ceas comparator), schimbarea discului de ambreiaj, segmentare pistoane, s.a. Bine întreținută, chiar ma făleam cu performanțele ei(consum, tracțiune, viteză).M-am simțit bine cu ea și când am vândut-o m-a încercat chiar o părere de rău.