Un medic român care n-a lucrat deloc în țară după facultate: „Trăiesc bine în Elveția, dar muncesc mai mult decât colegii mei din România”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
41% dintre medicii care lucrează în Elveția și-au absolvit studiile în străinătate, conform unui raport publicat de Federația Medicilor din Elveția (FMH), iar unul dintre aceștia este românul Ștefan Gherca, doctor radiolog, informează ziarul local Tages Anzeiger.
Cuprins:
Cifrele raportului mai arată că, fără doctorii străini, sistemul de sănătate din Elveția s-ar prăbuși, pentru că țara formează prea puțini medici.
Conform unui studiu realizat de compania de consultanță PWC, Elveției îi vor lipsi aproximativ 5.500 de medici până în anul 2040. Găurile sunt umplute de medici din străinătate - o tendință în creștere.
Majoritatea provin din Germania și Austria, dar tot mai mulți medici din Europa de Est, cum ar fi din România, Polonia sau Ungaria, activează în Elveția. În cifre absolute, în Basel-Stadt lucrau în 2023, 888 de medici străini, iar în Baselland 440.
Medicul român are 33 de ani și lucrează de 7 ani în Elveția
Ștefan Gherca este unul dintre ei. Acest român de 33 de ani lucrează de aproape doi ani în domeniul radiologiei la Spitalul Universitar din Basel (USB), dar este medic în Elveția de șapte ani.
Într-o germană impecabilă, Gherca povestește cum a ajuns acolo. A învățat germană în Iași, orașul universitar de la granița cu Moldova, unde a crescut și a studiat.
„De fapt, fratele meu s-a înscris la cursul de germană. Dar, deoarece nu a putut să-l urmeze, am intrat eu în locul lui”, spune Gherca.
Ștefan Gherca spune că oportunitățile sale de dezvoltare ca radiolog ar fi fost mult mai limitate în România
Cunoștințele de limba germană i-au fost utile pe parcursul studiilor și la începutul carierei sale profesionale. Gherca a făcut un an de Erasmus în Freiburg im Breisgau și a urmat apoi stagii în Germania și Elveția.
Încă de la început, a simțit atracția pentru străinătate: „Știam de mult timp că vreau să emigrez”, spune medicul român, care s-a specializat în radiologie.
Unul dintre motivele pe care le menționează este dorința de a descoperi lucruri noi. „Aceasta este dorința multor tineri”.
Ștefan Gherca mai spune că oportunitățile sale de dezvoltare ca radiolog ar fi fost mult mai limitate în România.
Ștefan Gherca a început munca de radiolog într-un spital periferic din Elveția
„Există diferențe în ceea ce privește posibilitățile de formare continuă și dotările spitalelor, în special dacă te specializezi în radiologie, deoarece dotările tehnice joacă un rol crucial aici”, precizează medicul românul.
Acum șapte ani, Gherca a obținut primul său loc de muncă imediat după absolvirea studiilor, într-un „spital periferic” din Elveția.
Știa că fără cunoștințe prealabile nu ar fi putut începe direct într-un spital mare. Germana lui era pe atunci mult mai puțin fluentă, și nu înțelegea atât de bine dialectul elvețian, cum se întâmplă acum.
„La spitalele mai mici, pacienții se așteaptă mai degrabă să înțelegi dialectul”, spune medicul, care a acumulat experiență în mai multe spitale mici și medii.
Totuși, românul nu a avut parte de respingere sau de neînțelegeri majore de când a venit aici. Odată, un pacient a vorbit despre un „Blutschwamm” - o tumoare benignă a vaselor de sânge, hemofilie.
Gherca știa doar termenul medical - hemangiom - așa că i-a luat puțin timp până să înțeleagă despre ce vorbea pacientul.
„Uneori, și personalul medical era prezent, și întrebam dacă nu eram sigur că înțelegeam corect pacientul”, spune el.
Între timp, medicul român a învățat câteva expresii din dialectul elvețian, pentru a fi înțeles mai rapid.
De exemplu, le spune pacienților vorbitori de elvețiană: „bitte iischnuufe und ussschnuufe” („vă rugăm să inspirați și să expirați”) în loc de germana standard „ein-und ausatmen” (inhalat și expirat).
Medicul român Ștefan Gherca: Elveția nu este o țară a laptelui și a mierii
Radiologul român se simte bine în Elveția și la locul său de muncă. La Spitalul Universitar, mulți dintre medici nu sunt din Elveția. Conform informațiilor spitalului, aproximativ jumătate dintre medici provin din străinătate.
Cele mai frecvente țări de origine sunt Germania (75% din toți medicii străini), urmate de Austria și Italia.
„Restul sunt distribuiți echilibrat pe țările din UE - Franța, Spania, Luxemburg, Olanda -, dar și din Europa de Est și Sud, Grecia, Polonia, Lituania, Bulgaria, România și Cehia”, scrie USB.
Gherca este de părere că în Basel personalul din străinătate este bine integrat. Are contact cu câțiva colegi români, dar nu i-a căutat activ: „Am încercat încă de la început să cunosc localnici”.
În cercul său de prieteni și cunoștințe sunt și germani, și elvețieni. Pe câțiva dintre ei i-a cunoscut prin iubita lui, care este elvețiană.
Printre colegii de muncă există, desigur, aluzii precum „voi, cei din Blocul estic”, dar acestea se fac mai mult pe un ton amuzant.
„Cu prietenii discut despre diferențele dintre România și Elveția”, povestește românul.
În schimb, cu pacienții preferă să rămână pe un teren profesional. „Poți ghida o conversație într-o direcție în care întrebările despre țara mea de origine nu sunt relevante”, spune el diplomat.
Se observă că radiologul dorește să fie evaluat profesional și obiectiv, nu pe baza originii sale. „Dacă îți faci bine treaba, doar asta contează”.
Românul și-a găsit definitiv locul de trai în Elveția și o întoarcere în sistemul medical din țara sa natală nu este o opțiune pentru el.
În spitalele mai mici din Elveția există același deficit de medici ca și aici - „în spitalele mari însă, este dificil să găsești un loc de muncă”.
Potrivit lui Gherca, plecarea propriilor specialiști este vizibilă, motiv pentru care mulți medici din Moldova lucrează în România.
Medicul român Ștefan Gherca vede această schimbare mai puțin ca pe o problemă și mai mult ca pe o dovadă a performanței pentru cei care, la fel ca el, s-au integrat în străinătate.
Este adevărat că în Elveția se poate trăi bine, dar „eu muncesc mai mult decât colegii mei din România. Elveția nu este țara în care laptele și mierea curg, cel puțin nu gratis”, concluzionează el.
