Asa cum aminteam in numarul trecut, in descrierea cauzelor aparitiei megacolonului, ele pot fi datorate obstructiei mecanice sau afectiunilor ano-rectale, precum si:

– tulburarilor metabolice in excesul de potasiu si deshidratarile severe;

– medicamentoase: administrarea unor citostatice (ex. Vincristina), bariu, antiacide etc.;

– tulburarilor neurologice si neuromusculare: anomalii congenitale ale coloanei vertebrale caudale, paraplegii, boli ale maduvei spinarii, discopatii intervertebrale, afectiuni ale nervului sacral produse de fracturi ale cozii sau traumatisme provenite in urma trasului de coada al animalului;

– afectarea inervatiei colonului.

Factorii de risc sunt reprezentati de toate afectiunile care produc durere recto-anala, afectiuni ale oaselor si articulatiilor bazinului, lipsa de activitate si obezitatea, hernia perineala.

Diagnosticul se pune obligatoriu de catre medicul veterinar, printr-o palpare abdominala atenta, insotita de tuseul anal si de mijloace de investigatie paraclinice: irigografie, colonoscopie, ecografie.

Se impune diagnosticul diferential fata de alte afectiuni, care aparent se exprima clinic ca si megacolonul (strangularea vezicii urinare, limfoame, calcinoame etc.).

Tratamentul poate fi  chirurgical sau terapeutic, cum ar fi: rehidratarea, urmata de o evacuare mecanica a colonului (clisma), sub anestezie, cu mare atentie pentru a nu traumatiza mucoasa colonului.

Terapia va fi insotita de exercitii fizice regulate.


Liviu Harbuz,
DVM Ph. D

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Google News Urmărește-ne pe Google News Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.