Livetext Război în Iran, ziua 62. Friedrich Merz, răspuns pentru Trump după ce a amenințat că retrage trupele americane din Germania / Ultimele detalii despre starea de sănătate a lui Khamenei

Președintele FIFA, Gianni Infantino, a confirmat joi că Iranul își va disputa meciurile de la Cupa Mondială 2026 în Statele Unite, în ciuda incertitudinilor generate de tensiunile din Orientul Mijlociu. Declarația a fost făcută în deschiderea summit-ului global al fotbalului, organizat la Vancouver, relatează AFP.

„Permiteți-mi să încep prin a confirma, fără echivoc, că Iranul va participa la Cupa Mondială FIFA 2026. Și, bineînțeles, Iranul va juca în Statele Unite ale Americii”, a declarat Infantino.

Participarea Iranului la turneul găzduit de Canada, Mexic și Statele Unite a fost pusă sub semnul întrebării din februarie, după izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu, declanșat de loviturile aeriene ale SUA și Israelului.

Oficialii iranieni propuseseră mutarea meciurilor din Statele Unite în Mexic, însă Infantino a respins categoric această idee. Mai mult, săptămâna trecută, Paolo Zampolli, emisar special al SUA, a sugerat ca Italia să ia locul Iranului în competiție. Totuși, guvernul american a dezmințit ulterior această propunere. Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a asigurat că fotbaliștii iranieni vor fi bineveniți.

Tensiunile legate de prezența Iranului s-au făcut simțite și înaintea Congresului FIFA de joi. Federația Iraniană de Fotbal (FFIRI) a fost singurul membru absent dintre cele 211 țări participante. Oficialii iranieni s-au întors brusc acasă după o confruntare cu autoritățile de frontieră canadiene la sosirea lor în Toronto, abandonând călătoria spre Vancouver.

Presa iraniană a relatat că președintele FFIRI, Mehdi Taj, fost membru al Gărzilor Revoluționare Islamice din Iran (IRGC), și doi colegi ai săi ar fi părăsit Canada după ce ar fi fost „insultați” de ofițerii de imigrare. Canada, care a desemnat IRGC drept organizație teroristă în 2024, a reafirmat că persoanele asociate acestei structuri sunt „inadmise” pe teritoriul său.

„Deși nu putem comenta cazuri individuale din cauza legilor privind confidențialitatea, guvernul Canadei a fost clar și consecvent: oficialii IRGC sunt inadmisibili în Canada și nu au loc în țara noastră”, a transmis agenția canadiană pentru imigrare într-un comunicat.

Iranul va avea baza pe durata competiției în Tucson, Arizona, și va evolua în Grupa G alături de Noua Zeelandă, Belgia și Egipt. Primul lor meci este programat pe 15 iunie, împotriva Noii Zeelande, la Los Angeles, informează AFP.

Trump a lansat joi un nou atac la adresa cancelarului german Friedrich Merz. Reacția a venit la scurt timp după ce liderul de la Berlin încercase să detensioneze relațiile printr-un discurs în care reafirma importanța parteneriatului transatlantic.

Într-un mesaj publicat pe rețeaua Truth Social, liderul de la Casa Albă i-a transmis cancelarului german o serie de reproșuri.

„Cancelarul Germaniei ar trebui să dedice mai mult timp încheierii războiului cu Rusia/Ucraina (unde a fost total ineficient!) și reparării țării sale distruse, în special duin cauza imigrației și energiei, și mai puțin timp intervenției în relațiile cu cei care scapă de amenințarea nucleară a Iranului, făcând astfel lumea, inclusiv Germania, un loc mai sigur!”, a notat Donald Trump.

Preşedintele american Donald Trump se consideră de-acum „cel mai puternic om din toate timpurile” şi se plasează alături de cei mai mari cuceritori din istorie, ca Alexandru cel Mare, Iulius Caesar sau Napoleon Bonaparte, dezvăluie, citând două surse de la Casa Albă, revista The Atlantic.

Dacă până de curând se compara cu președinți americani iluștri precum George Washington sau Abraham Lincoln, liderul de la Washington se percepe acum ca un personaj fără precedent în istorie, plasându-se la nivelul unor figuri legendare precum Alexandru cel Mare, Iulius Cezar sau Napoleon Bonaparte.

Revista analizează discursul recent al lui Trump, subliniind o înclinație clară spre teatralizarea Războiului din Iran și folosirea unor termeni extrem de dramatici. La începutul lunii aprilie, președintele declara că „o civilizaţie întreagă va muri în această seară pentru a nu mai renaşte niciodată”.

Deși a acceptat și ulterior a prelungit un armistițiu de două săptămâni, Donald Trump a catalogat intervenția din Orientul Mijlociu drept „unul dintre cele mai importante momente ale lungii şi complexei istorii a lumii”. Un oficial de rang înalt de la Casa Albă a explicat că președintele se află într-o „fază de dezinvoltură totală”.

Cancelarul german Friedrich Merz a reafirmat joi angajamentul Berlinului față de NATO și parteneriatul transatlantic cu Statele Unite, în ciuda tensiunilor recente cu președintele Donald Trump. Declarațiile lui Merz vin pe fondul speculațiilor privind intenția administrației americane de a reduce numărul trupelor din Germania, relatează Politico.

Într-un discurs susținut la școala de instruire pentru blindate a armatei germane din Munster, Merz a evidențiat relevanța cooperării militare strânse cu SUA. „Busola noastră rămâne clar orientată către un NATO puternic şi un parteneriat transatlantic de încredere”, a declarat el, subliniind că această relație este „deosebit de importantă” nu doar pentru Germania, ci și la nivel personal.

Comentariile lui Merz au fost făcute la doar câteva ore după ce Trump a scris pe Truth Social că evaluările privind „posibila reducere a trupelor din Germania” sunt în desfășurare, iar o decizie ar putea fi luată curând. În acest moment, circa 36.400 de soldați americani sunt staționați în Germania, conform datelor Centrului de Date privind Personalul Militar al SUA (DMDC) din decembrie 2025. Aceasta reprezintă o fracțiune față de cei 250.000 de militari care erau prezenți în 1985, în timpul Războiului Rece.

Tensiunile dintre cei doi lideri s-au intensificat recent în contextul războiului cu Iranul. Marți, Trump l-a acuzat pe Merz că „nu știe despre ce vorbește”, după ce cancelarul german a afirmat că iranienii umilesc SUA în negocierile pentru încheierea conflictului, aflat în a doua lună. Cu toate acestea, Merz nu a răspuns direct la criticile lui Trump, preferând să pună accent pe continuitatea colaborării cu Washingtonul în probleme de securitate.

„Lucrăm aici, precum şi în alte locaţii cheie din Germania, cot la cot cu Statele Unite şi aliaţii noştri din NATO”, a spus Merz la Munster, referindu-se la instruirea comună și cooperarea operațională desfășurată împreună cu forțele americane. „Această activitate se desfășoară umăr la umăr, în beneficiul nostru reciproc şi în cadrul unui parteneriat transatlantic profund.”

Bazele militare americane din Germania, cum ar fi Ramstein, joacă un rol crucial atât în apărarea Europei, cât și în operațiunile militare globale ale SUA. Acestea sunt folosite pentru logistică, comandă și desfășurări strategice, inclusiv în campania militară în desfășurare împotriva Iranului.

În ceea ce privește conflictul din Strâmtoarea Ormuz, Merz a reiterat deschiderea Berlinului de a participa la o misiune militară pentru redeschiderea acesteia, odată ce vor fi îndeplinite condițiile necesare. Strâmtoarea a fost parțial blocată de la izbucnirea războiului cu Iranul.

„În toate aceste chestiuni, suntem în contact strâns şi de încredere cu partenerii noştri – inclusiv, şi mai ales, cu cei de la Washington”, a concluzionat liderul german.

Patru români se află la bordul navei MSC Francesca, capturată de Gărzile Revoluționare Iraniene în Strâmtoarea Ormuz, a confirmat Ministerul Afacerilor Externe de la București.

Incidentul s-a petrecut în urmă cu o săptămână, iar autoritățile iraniene au invocat „încălcări ale regulilor maritime” drept motiv pentru sechestrare.

De la numirea sa ca lider suprem, Mojtaba Khamenei nu a fost niciodată văzut public.

Nu a publicat niciodată mesaje video sau vocale. Toate declarațiile au fost scrise și citite de prezentatorii televiziunii de stat. Desigur, iranienii spun că unul dintre principalele motive pentru aceasta este securitatea.

În acest moment, SUA spun că este desfigurat, grav rănit, în timp ce iranienii spun că este în viață și că este practic responsabil zilnic de afacerile statului iraniene.

Mojtaba Khamenei, liderul suprem al Iranului, a spus că Strâmtoarea Ormuz „a stârnit lăcomia multor diavoli în secolele trecute”, a spus el, referindu-se la evenimente istorice, inclusiv expulzarea trupelor portugheze în 1622.

Dar de când a început războiul dintre SUA și Israel împotriva Iranului la sfârșitul lunii februarie, iranienii „au fost martori cu propriii ochi… la frumoasele manifestări ale statorniciei, vigilenței și luptei curajoase” a forțelor iraniene.

Liderul a susținut că „viitorul luminos al regiunii Golfului Persic va fi un viitor fără America și în slujba progresului, confortului și prosperității popoarelor sale”.

Un „nou capitol” a apărut în Strâmtoarea Ormuz pe fondul „eșecului rușinos” al SUA, a declarat liderul suprem al Iranului într-un comunicat.

„Astăzi, la două luni după cea mai mare campanie și agresiune din lume în regiune și eșecul rușinos al Americii în propriul său plan, un nou capitol apare în Golful Persic și Strâmtoarea Ormuz”, a declarat Mojtaba Khamenei într-un comunicat difuzat de presa de stat.

Mesajul a fost postat de serviciul de știri guvernamental iranian IRNA în comemorarea Zilei Naționale a Golfului Persic, care celebrează expulzarea forțelor portugheze din Strâmtoarea Ormuz în 1622.

Gur Tsabar, ofițer de presă al Flotilei Global Sumud, spune că atacul Israelului asupra convoiului umanitar care se îndrepta spre Gaza este ilegal în conformitate cu dreptul internațional.

„Acesta este un atac direct asupra civililor în apele internaționale. Ambarcațiuni civile neînarmate, la sute de mile de Israel, sunt înconjurate și amenințate cu armele”, a declarat el pentru Al Jazeera.

„Israelul nu are jurisdicție în aceste ape. Interceptarea sau abordarea acestor nave ar echivala cu detenție ilegală, potențial răpire în marea liberă”, a spus el.

Tsabar a cerut guvernelor din întreaga lume să ia măsuri imediate.

„Fiecare guvern are obligația de a proteja cei peste 400 de civili aflați la bord și de a respecta dreptul internațional. Tăcerea în acest moment este complicitate absolută”, a spus el.

„Trebuie să existe o intervenție imediată pentru a asigura siguranța flotilei și pentru a ne asigura că putem continua să deschidem coridorul umanitar către Gaza.”

Președintele Parlamentului iranian, Ghalibaf, a respins blocada continuă impusă de SUA, afirmând că până acum nu au explodat puțuri de petrol iraniane și semnalând că țara este pregătită să facă față presiunii economice pentru cel puțin încă 30 de zile.

SUA, însă, susține că blocada sa funcționează, argumentând că Iranul – dacă nu va putea exporta petrol – va fi obligat să stocheze petrol până când capacitatea se epuizează și producția se oprește.

Miza este mare. Experții spun că oprirea producției riscă să deterioreze rezervoarele subterane, să modifice modelele de flux de petrol și să facă recuperarea ulterioară a unei părți din petrol mai dificilă sau mai scumpă.

Datele din satelit arată că nivelurile de stocare ale Iranului au crescut brusc de la începutul blocadei SUA pe 13 aprilie. La 20 aprilie, rezervoarele de pe insula Kharg – prin care Iranul exportă 90% din petrolul său – erau pline în proporție de aproximativ 74%, după ce au preluat aproximativ 3 milioane de barili suplimentari, potrivit Centrului pentru Politica Energetică Globală.

Companiile petroliere evită de obicei să umple depozitele peste 80% din capacitate din motive de siguranță și operaționale.

Totuși, Iranul a navigat și înainte cu stocări aproape de capacitate maximă. În timpul pandemiei de COVID-19 din aprilie 2020, stocurile de pe Insula Kharg au ajuns aproape de 90%, un maxim istoric.

Muyu Xu, analist senior în domeniul țițeiului la Kpler, a declarat pentru Al Jazeera că blocada ar putea în cele din urmă să forțeze Iranul să reducă producția, dar că orice reducere este probabil să fie graduală.

„Având în vedere că există încă capacitate de stocare disponibilă pe uscat, care acoperă aproximativ 20 de zile din producția actuală a Iranului, ne așteptăm ca orice reducere a producției să fie graduală în următoarea săptămână, cu o probabilitate mai mare de accelerare în luna mai”, a spus ea.

Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, declară că Washingtonul a confiscat „aproape o jumătate de miliard” de criptomonede iraniene și că „Operațiunea Furie Economică” a provocat guvernului de la Teheran o „criză”.

„Am reușit să confiscăm aproximativ 350 de milioane de active criptografice, iar pe lângă alte 100 pe care le-am obținut recent, suntem aproape la o jumătate de miliard și înghețăm conturile bancare peste tot”, a declarat Bessent pentru Fox News.

El a spus că Trump a ordonat campania de presiune economică în martie anul trecut și i-a spus să „crească din nou presiunea” în urmă cu aproximativ trei săptămâni, notează Al Jazeera.

SUA face acum presiuni asupra guvernelor și companiilor străine să rupă legăturile cu Iranul.

„Ne-am dus la cumpărătorii de petrol iranian și le-am spus că… suntem dispuși să impunem sancțiuni secundare industriilor voastre, băncilor voastre care tolerează petrolul iranian în sistemul lor”, a spus el.

Bessent a adăugat că campania economică și blocada navală americană asupra porturilor iraniene vor provoca daune permanente economiei Iranului.

Iranul a ridiculizat campania SUA, spunând că aceasta nu va face decât să crească prețurile petrolului. Președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, l-a atacat și el pe Bessent, descriind sfaturile acestuia către Trump drept „gunoaie” într-o postare pe X.

Ministrul iranian al Petrolului, Mohsen Paknejad, a lansat un apel disperat către populație, transformând reducerea consumului de combustibil într-o „datorie religioasă”, în încercarea de a contracara efectele blocadei navale americane. Deși analizele internaționale indică o criză iminentă a capacităților de stocare, oficialul de la Teheran susține că „inamicul nu va obține nimic” și că personalul din industria petrolieră lucrează non-stop pentru a preveni colapsul aprovizionării.

Între timp. preţul petrolului Brent a depășit 118 dolari pe baril, în timp prețul țițeiului american West Texas Intermediate a crescut de asemenea cu peste 6%, la 106,37 dolari pe baril.

„Blocada este într-un fel mai eficientă decât bombardamentele”, a declarat Trump pentru Axios, dând asigurări că presiunea asupra Iranului va creşte şi că regimul de la Teheran „nu poate avea o armă nucleară”.

Libertatea a transmis Livetext Război în Iran, ziua 61. Trump și Putin au discutat telefonic / SUA ordonă blocadă prelungită asupra porturilor iraniene

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE