La doar o săptămână după ce un membru al consiliului de administrație al grupului Mercedes-Benz, Olaf Schick, le-a vorbit angajaților germani despre costurile salariale ridicate și a dat exemplul unităților din România, unde costul pe oră de muncă este cu 81,7% mai mic, un alt lider al gigantului german a lansat un avertisment direct, relatează piataauto.md.
Cuprins:
Michael Schiebe, directorul global de producție al Mercedes-Benz și fost șef al diviziei de performanță Mercedes-AMG, le-a transmis marți angajaților de la uzina din Sindelfingen că grupul ar putea fi obligat să închidă două fabrici de pe teritoriul Germaniei dacă nu se va ajunge rapid la o reducere semnificativă a cheltuielilor operaționale.
Avertismentul conducerii vizează în mod direct restructurarea programului de lucru. Șefii Mercedes le cer angajaților și sindicatelor germane să accepte trecerea de la săptămâna de lucru actuală de 35 de ore la un program standard de 40 de ore pe săptămână, dar fără nicio ajustare în plus la salariul total lunar.
Efectul direct al acestei măsuri este scăderea tarifului pe oră. În prezent, un muncitor din uzinele germane Mercedes este remunerat în medie cu 22,95 euro pe oră brut, tarifele variind între 20,51 euro și 26,13 euro în funcție de calificare.
Prin adăugarea celor 5 ore suplimentare neplătite în fiecare săptămână, compania încearcă să își reducă direct costul unitar de producție pentru a rămâne competitivă în fața ofensivei constructorilor de vehicule electrice din China.
Michael Schiebe a subliniat că obiectivul conducerii rămâne menținerea tuturor uzinelor germane în funcțiune, însă acest lucru este condiționat de concesii majore din partea forței de muncă.
În caz contrar, planul de avarie prevede închiderea definitivă a unei fabrici de asamblare de automobile și a uneia dedicate producției de motoare.
Discursul dur al conducerii vine pe fondul unei reorganizări strategice care a început de mai mult timp.
În încercarea de a-și proteja marjele de profit, Mercedes-Benz a transferat deja volume mari de producție către uzina din Kecskemét, Ungaria, devenită principala unitate de producție din Europa ca volum, în timp ce fabricile istorice din Germania au rămas cu un grad de încărcare redus.
În acest ecuație financiară, operațiunile din România joacă un rol crucial. Referirea directă făcută de Olaf Schick la uzina Star Assembly din Sebeș și Cugir a evidențiat prăpastia uriașă dintre costurile cu forța de muncă din Germania și cele din Europa Centrală și de Est.
Cu un cost pe oră de muncă cu 81,7% mai mic în România față de cel din Germania, conducerea grupului folosește exemplul filtrelor și al cutiilor de viteze asamblate la noi în țară drept argument financiar de necontestat în negocierile cu sindicatele germane.
În prezent, Mercedes operează trei fabrici majore de asamblare de automobile în Germania: Sindelfingen (peste 31.000 de angajați), Bremen (aproximativ 10.500 de angajați) și Rastatt (circa 6.000 de angajați).
Deși presiunea publică a fost pusă în primă fază pe uzina din Sindelfingen — unde se asamblează modelele de lux S-Class, Maybach și platformele electrice mari —, raportul dintre numărul uriaș de personal și volumul de sub 202.000 de mașini produse în 2025 o face extrem de costisitoare.
Pe de altă parte, din punct de vedere al rentabilității, fabrica din Rastatt este mult mai expusă riscului de închidere, deoarece asamblează modele compacte cu marje reduse de profit, ale căror linii de producție pot fi mutate ușor în alte țări.
În ceea ce privește divizia de motoare, unitățile din Untertürkheim (12.500 de angajați), Kölleda (1.100 de angajați), Berlin-Marienfelde și Affalterbach sunt reevaluate.
Dintre acestea, fabrica din Kölleda este considerată de analiști drept cea mai vulnerabilă în eventualitatea în care sindicatele vor refuza modificarea acordurilor colective de muncă.
Avertismentele transmise de conducerea Mercedes coincid cu un climat social extrem de tensionat în Germania, unde marile sindicate din industria auto pregătesc greve de amploare împotriva politicii de disponibilizări și de reducere a drepturilor salariale.