„Doctorul în securitate” Lucian Pahonțu contraatacă în instanță. Șeful SPP susține că nici măcar judecătorii nu-i pot desființa teza de doctorat

Ionuț Mureșan

Reporter

Actualizat pe 24 sept 2026, 20:21Comentează

Generalul Lucian Pahonțu. Sursa foto: Agerpres

Analiză

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește Libertatea in Google Discover

Șeful Serviciului de Protecție și Pază (SPP), Lucian Pahonțu, a deschis pe 10 septembrie 2026 un proces pe rolul Curții de Apel București împotriva Ministerului Educației, prin care urmărește să blocheze orice demers de verificare a tezei lui de doctorat, presupusă a fi plagiată în proporție de 30%.

Cuprins:

Cum a intrat generalul Pahonțu în colimatorul presei
Ce urmărește șeful SPP să obțină de la judecători
Apărarea: Teza nu poate fi reanalizată după standarde ulterioare
Cum și-a autoevaluat Lucian Pahonțu originalitatea „operei”
De ce procesul lui Pahonțu va bloca analiza tezei de doctorat

Lucian Pahonțu a rămas în fruntea SPP ca director civil – chiar și după trecerea în rezervă cu gradul de general cu 4 stele, semnată de Klaus Iohannis în 2024 – fiind în funcție din 2005, din primul mandat de președinte al lui Traian Băsescu.

Astfel, Lucian Pahonțu este cel mai longeviv șef de serviciu secret din cele 6 care funcționează în România (SRI, SIE, STS, SPP, DGIA și DGPI).

Dintre toate acestea, doar SPP are acces direct la informații de primă mână din activitatea tuturor personajelor cu roluri-cheie în arhitectura statului român: șeful statului, șefii celor două camere ale Parlamentului, premierul și miniștrii, procurorul general și șefii marilor parchete, conducerea Înaltei Curți și a Curții Constituționale, precum și foștii președinți și premieri.

Cum a intrat generalul Pahonțu în colimatorul presei

Pe parcursul carierei de 21 de ani a lui Lucian Pahonțu la conducerea SPP, în spațiul public au apărut speculații de spionaj politic și intermediere a unor relații neoficiale între reprezentanții celor trei puteri ale statului.

Aceste controverse au reapărut în spațiul public, alimentate de faptul că președintele Nicușor Dan și șeful SPP Lucian Pahonțu au fost fotografiați în timp ce stăteau la aceeași masă, într-un restaurant din Bruxelles, în iunie 2026, alături de europarlamentari de la diverse partide.
După difuzarea imaginii, presa a descoperit că pe data de 21 decembrie 1989 Lucian Pahonțu, pe atunci cu gradul de locotenent, ar fi condus un pluton al trupelor de Securitate implicat în represiunea revoluționarilor din zona Baricadei de la Inter.
Totodată, jurnaliștii au dezvăluit că teza de doctorat a lui Lucian Pahonțu, susținută în anul 2003 la Universitatea Națională de Apărare „Carol I”, ar fi fost plagiată în proporție de 30%.
Mai mult, Libertatea a arătat că teza de doctorat a lui Pahonțu e scrisă în registrul mentalității lui Nicolae Ceaușescu, în care revoluționarii erau catalogați drept huligani.
Comisia de etică a UNAP a desemnat deja o echipă care va analiza eventualele încălcări ale normelor în teza intitulată „Tactici folosite pentru paza și apărarea obiectivelor de importanță deosebită”.

Pentru a bloca un eventual verdict de plagiat din partea forurilor academice de evaluare, Lucian Pahonțu a dat în judecată Ministerul Educației la Curtea de Apel București.

Ce urmărește șeful SPP să obțină de la judecători

Potrivit datelor din acțiunea depusă de avocați pe data de 10 septembrie 2026 la Secția de Contencios Administrativ, Lucian Pahonțu cere judecătorilor să constate că:

Teza lui de doctorat a produs deja efecte juridice și patrimoniale în circuitul civil de mai bine de 20 de ani.
Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU), Universitatea Națională de Apărare „Carol I” (UNAP) sau Ministerul Educației au pierdut dreptul de a-i retrage titlul de doctor conform Deciziei Curții Constituționale nr. 364/2022.
Eventuala desființare a titlului s-ar putea face exclusiv printr-un proces în contencios administrativ și, chiar și așa, judecătorii ar putea verifica doar respectarea pașilor formali din anul 2003, fără a avea voie să reevalueze conținutul științific sau existența plagiatului.

Apărarea: Teza nu poate fi reanalizată după standarde ulterioare

Generalul susține că el a respectat rigorile academice în vigoare în anul 2003 atunci când a susținut teza de doctorat, astfel că originalitatea și integritatea acesteia nu pot fi puse sub semnul îndoielii:

„Spre deosebire de reglementările ulterioare, cadrul normativ aplicabil în anul 2003 nu instituia standarde naționale minimale de evaluare a tezelor de doctorat și niciun mecanism distinct de reevaluare a conținutului științific al acestora de către CNATDCU, evaluarea științifică a tezei, inclusiv sub aspectul elementelor sale de originalitate, revenind comisiei de specialiști constituită în cadrul instituției organizatoare, astfel cum rezultă din dispozițiile legale arătate.
Din documentația aferentă procedurii desfășurate cu prilejul susținerii tezei de doctorat în cadrul Academiei de Înalte Studii Militare rezultă în mod neechivoc atât respectarea etapelor și exigențelor aplicabile, cât și evaluarea favorabilă și recunoașterea în mod explicit și repetat a valorii științifice deosebite a tezei, astfel cum acestea sunt atestate prin referatele comisiei de specialitate și ale referenților acesteia, precum și prin avizul catedrei privind teza de doctorat.
În aceste condiții, legalitatea procedurii de acordare a titlului și a actului administrativ prin care acesta a fost conferit trebuie apreciată prin raportare la normele juridice în vigoare la momentul desfășurării procedurii și al emiterii actului, în aplicarea principiului tempus regit actum (n.r. – timpul guvernează actul).
Nu poate fi pretinsă, în cadrul unei evaluări ulterioare, îndeplinirea unor condiții sau standarde instituite prin acte normative adoptate ulterior finalizării procedurii, o asemenea abordare echivalând cu aplicarea retroactivă a unui regim juridic ulterior unei situații juridice deja legal constituite.
În consecință, nu poate fi reținută existența vreunui viciu de legalitate al procedurii de conferire a titlului de doctor prin raportare la cadrul normativ aplicabil în anul 2003 câtă vreme procedura prevăzută de lege a fost parcursă, teza de doctorat a fost evaluată de organismele competente, iar titlul a fost acordat și confirmat în condițiile expres prevăzute de legislația în vigoare la acel moment.
Legalitatea unei proceduri administrative se apreciază prin raportare la cadrul normativ aplicabil la momentul desfășurării și finalizării acesteia, iar nu prin prisma unor condiții sau standarde instituite ulterior. Această regulă este cu atât mai importantă în cazul procedurii de conferire a titlului de doctor, în cadrul căreia îndeplinirea condițiilor legale și evaluarea tezei de doctorat se realizează în raport cu exigențele normative existente la momentul redactării, susținerii și evaluării acesteia.
În acest context, regimul juridic al unui titlu de doctor deja acordat nu poate fi analizat abstract, desprins de efectele juridice produse de acesta și de mecanismele juridice instituite de lege pentru retragerea, revocarea sau anularea sa.
Odată emis actul administrativ individual prin care titlul a fost conferit și odată ce acesta a intrat în circuitul civil și a produs efecte juridice, repunerea în discuție a situației juridice astfel create nu poate fi reanalizată prin simpla reevaluare administrativă a tezei, în afara cadrului legal aplicabil desființării actului administrativ.
Un for administrativ nu poate substitui instanța de judecată și nu poate realiza, în mod direct și autonom, o verificare de fond a unei teze de doctorat deja evaluate și în temeiul căreia a fost conferit titlul intrat în circuitul civil.
O asemenea conduită ar presupune exercitarea unei competențe apte să afecteze existența și efectele juridice ale actului administrativ individual, competență care trebuie să rezulte în mod expres din norma legală aplicabilă. Or, în interpretarea obligatorie dată de CCR, după intrarea titlului în circuitul civil, eventuala desființare a acestuia pentru motive de nelegalitate intră în competența instanței de contencios administrativ, fără ca această competență judiciară să poată fi transformată, la rândul său, într-o prerogativă de reevaluare a fondului științific al tezei”, se arată în acțiune.

Cum și-a autoevaluat Lucian Pahonțu originalitatea „operei”

Avocații lui Lucian Pahonțu susțin că teza acestuia a fost verificată cu trei programe antiplagiat, iar rezultatele ar confirma originalitatea acesteia:

„Chiar și prin raportare la aceste exigențe actuale, respectiv exigențele introduse ulterior de legiuitor, teza de doctorat nu prezintă probleme de originalitate sau de integritate academică, aspect care rezultă din verificările tehnice efectuate prin intermediul unor instrumente consacrate de identificare a similitudinilor.
În concret, teza de doctorat a fost supusă verificării prin intermediul Sistemantiplagiat.ro, StrikePlagiarism și iThenticate, rezultatele acestor verificări fiind consemnate în rapoartele generate automat de aceste sisteme, care confirmă, prin prisma indicatorilor tehnici de similitudine analizați, caracterul original al lucrării și lipsa unor elemente care să susțină concluzia existenței unui plagiat.
În consecință, chiar și în ipoteza în care s-ar proceda, prin absurd, la o analiză a tezei de doctorat prin prisma unor standarde de integritate academică ulterioare, o asemenea analiză nu ar putea conduce la concluzia existenței unei abateri, întrucât rezultatele verificărilor efectuate infirmă, în concret, o asemenea susținere. Această împrejurare întărește, în subsidiar, concluzia că nu există niciun temei factual pentru repunerea în discuție a titlului de doctor conferit subsemnatului în anul 2003.
Din perspectivă procedurală, acțiunea nu urmărește obținerea unei simple constatări, cu caracter abstract și lipsit de efecte juridice concrete, a legalității Ordinului 4741 din 25 august 2003 (n.r. – de acordare a titlului de doctor). Ceea ce se solicită instanței este protejarea și recunoașterea efectivă a situației juridice născute prin emiterea acestui act administrativ individual și a drepturilor care decurg din titlul științific de doctor conferit subsemnatului în temeiul său.
Acesta a produs efecte juridice și patrimoniale de la intrarea sa în vigoare, astfel că recunoașterea solicitată nu privește nașterea unui drept nou, ci confirmarea și asigurarea exercitării unor drepturi deja dobândite în temeiul unui act administrativ individual care a intrat în circuitul civil și care continuă să producă efecte juridice.
Necesitatea intervenției instanței este determinată de împrejurarea că existența și întinderea acestor drepturi sunt în prezent puse în discuție, ceea ce creează o atingere actuală adusă situației juridice a subsemnatului și justifică existența unui interes legitim în obținerea protecției judiciare.
În aceste condiții, acțiunea (…) nu urmărește ca instanța să se pronunțe, în abstract, asupra legalității unui act administrativ emis cu mai mult de două decenii în urmă, ci urmărește înlăturarea unei stări de incertitudine juridică și recunoașterea efectelor juridice ale unui act administrativ individual care, în lipsa unei anulări dispuse în condițiile legii, beneficiază în continuare de prezumția de legalitate și produce efecte juridice”, mai notează avocații lui Lucian Pahonțu în cererea depusă în instanță.

De ce procesul lui Pahonțu va bloca analiza tezei de doctorat

Odată depusă acțiunea în instanță, avocatul lui Lucian Pahonțu va notifica oficial Ministerul Educației și CNATDCU cu privire la existența dosarului.

Ministerul Educației și CNATDCU au ca practică suspendarea procedurii administrative de analiză a sesizărilor de plagiat dacă aspecte fundamentale privind titlul de doctor sau dreptul de a-l verifica fac obiectul unui proces pe rol.

Autoritatea administrativă evită emiterea unui verdict, luând în calcul posibilitatea ca acesta să fie lovit de nulitate dacă instanța decide ulterior că CNATDCU nu avea dreptul să analizeze teza.

Astfel, cât timp instanța este învestită să stabilească dacă CNATDCU mai are sau nu competența de a analiza lucrarea, forul este pus în imposibilitatea juridică de a se pronunța dacă Pahonțu a plagiat sau nu în teza de doctorat.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI

Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații

Tags: SPP - Serviciul de Protecție și Pază Curtea de Apel București Ministerul Educaţiei Lucian Pahonțu

Politică

20:49

Siegfried Mureşan susține că nu a călcat niciodată în birourile SRI sau SIE: „Prietenii noştri din PSD au făcut ceva pe la SRI”

Știri România

20:29

Un bărbat a furat 3.000 de euro din Aeroport și a vrut să fugă în Republica Moldova, dar a fost prins în Galați

Cultură și Vacanțe

20:15

World Spa Awards 2026: unde se află cele mai bune spa-uri și stațiuni de relaxare din lume. Italia domină clasamentul mondial

Analiză

Știri România

20:21

„Doctorul în securitate” Lucian Pahonțu contraatacă în instanță. Șeful SPP susține că nici măcar judecătorii nu-i pot desființa teza de doctorat

Citește mai multe

Bani și Afaceri

23 sept.

Fenomenul „SKI”: Tot mai mulți pensionari aleg să își cheltuie banii în vacanțe în loc să le lase moștenire copiilor

Auto