„Mi-am petrecut copilaria in orfelinat, dar nu vreau sa sfarsesc intr-un azil”

Ma numesc Constantin Constantin si locuiesc in Bucuresti. Va rog sa aveti amabilitatea de a publica strigatul de disperare si ajutor al unui om care a copilarit la Casa de copii si care nu vrea sa sfarseasca la azil.
Am 53 de ani, sunt pensionat medical de peste 10 ani, cu multiple operatii, cu o pensie de 1.285.000 lei, cu handicap gradul II. Datorita pensiei mici si a sanatatii precare am acumulat o restanta de peste 20 milioane lei la intretinere. Niciodata nu am avut nici un fel de ajutor, iar acum prin executor judecatoresc casa mi se scoate la licitatie.
Ar trebui sa ma operez, sa mi se amputeze piciorul stang (datorita arteritei de care sufar), dar am tot amanat, desi starea mi se agraveaza pe zi ce trece, pentru ca ma sperie gandul ca nu voi mai avea unde sa ma intorc din spital. Eu nu am rude la care sa apelez si atunci, prin bunavointa dv., fac un apel disperat de ajutor catre toti oamenii de bine si cu suflet sa ma ajute, sa nu ajung sa sfarsesc intr-un azil. E prea mult pentru un om care a deschis ochii intr-un orfelinat.
Constantin Constantin, Bucuresti

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE