Un medic rezident și-a luat viața la Spitalul Universitar de Urgență din București. Psihoterapeut: „Nu ajungi la așa ceva de pe o zi pe alta”

  
Urmărește, de luni până duminică, de la ora 18:00, Focus la Prima TV.

Medicul a fost găsit pe o terasă la etajul 3

Miercuri, 19 august 2026, în jurul orei 12:00, un medic rezident de 28 de ani, aflat în anul al V-lea de pregătire, și-a pierdut viața, după ce s-a aruncat de la etajul 14 al Spitalului Universitar de Urgență București (SUUB).

Tânărul efectua de câteva săptămâni un stagiu opțional pe secția de Hematologie din cadrul unității medicale. Potrivit unor surse medicale, acesta s-a dus într-o zonă ferită de privirile pacienților și s-a  aruncat de la etajul 14, dar s-a prăbușit pe o platformă situată la nivelul etajului al 3-lea al clădirii.

Cadrele medicale din spital au fost cele care au descoperit trupul neînsuflețit și au alertat de urgență numărul 112, însă leziunile suferite au fost incompatibile cu viața, fiind declarat decesul. Sursele confirmă că medicul nu a lăsat un bilet de adio, iar familia acestuia a fost deja anunțată de tragicul eveniment.

Poliția și autoritățile competente au deschis o anchetă pentru a stabili cu exactitate circumstanțele în care s-a produs gestul extrem.

Reprezentanții Spitalului Universitar de Urgență București au transmis că medicul rezident a decedat în urma unui act suicidar și au adresat condoleanțe familiei îndoliate și colegilor afectați de această pierdere neașteptată.

Psihoterapeut Atena Stoica: „Există un ultim trigger, dar lucrurile se adună în timp”

Contactată de Libertatea, Atena Stoica, psihoterapeut, a explicat mecanismele profunde și invizibile care împing personalul medical spre astfel de decizii dramatice. Peste traumele personale sau din trecut (cum ar fi eventuale episoade de hărțuire ori bullying), se adaugă suprasolicitarea cronică, lipsa orelor de odihnă, stresul zilnic și lipsa de perspectivă profesională.

„Este copleșitor de multe ori ceea ce li se întâmplă. Vine suprasolicitarea din mediul în care lucrează, oboseala, foarte mult stres și toate lucrurile astea ajung să accentueze sau să dezvolte probleme de sănătate mentală. Sinuciderea este un fenomen complex, multifactorial. Nicio persoană nu ajunge atât de copleșită, împovărată și lipsită de speranță încât să își ia propria viață de pe o zi pe alta. Toate lucrurile au fost construite în timp, iar la final poate fi uneori un eveniment precipitator, ca un trigger”, a precizat psihoterapeutul Atena Stoica.

Psihoterapeutul atrage atenția că meseria de medic aduce o încărcătură emoțională extrem de puternică și un stres cronic neconștientizat. Lipsa de perspectivă, situația în care tinerii termină rezidențiatul și sunt nevoiți să înceapă o altă specialitate pentru că nu găsesc posturi scoase la concurs este un alt factor puternic de deznădejde.

Risc de suicid: Semnele la care colegii și familia trebuie să fie atenți

Cei din jur pot observa din timp dacă un coleg sau un apropiat alunecă spre o criză depresivă severă. Atena Stoica subliniază că atenția la relații și empatia pot salva vieți:

• Autoizolarea și tristețea: Tendința persoanei de a se retrage, de a evita interacțiunile sociale și de a deveni tăcută.
• Schimbări în dinamica profesională: Activitatea devine tot mai apăsătoare, epuizarea crește vizibil, iar rezultatele de la locul de muncă scad din cauza copleșirii.
• Cum putem ajuta: „Este nevoie de mai multă empatie, atenție la relații și suport emoțional. În graba noastră de zi cu zi amânăm lucruri și nu suntem atenți la cei din jur. În momentul în care te implici în relații și ai răgaz pentru discuții și cu cei de acasă, și cu colegii de la serviciu, suportul acesta ajută extraordinar”, arată psihoterapeutul.

Societatea Română de Medicina Stilului de Viață a lansat un proiect pilot: „Reziliență în Urgență”, creat inițial pentru Serviciul de Ambulanță Suceava, care își propune conectarea cadrelor medicale cu servicii psihologice specifice pentru conștientizarea și tratarea traumelor acumulate la locul de muncă, program ce ar trebui extins la nivel național.

Tot mai multe cazuri de suicid în rândul medicilor

Moartea tragică a tânărului rezident de la SUUB nu este un incident izolat, ci vârful unui iceberg al suferinței tăcute din sistemul sanitar. În timp ce unii tineri medici se izbesc de hățișul birocratic și lipsa posturilor după ani grei de studii, cei aflați în interiorul sistemului se confruntă zilnic cu gărzile epuizante, volumul uriaș de muncă și teama permanentă de eșec.

Afectarea sănătății mintale în rândul cadrelor medicale reprezintă un fenomen alarmant la nivel global și național:

• Rată dublă de suicid față de populația generală: Medicii prezintă una dintre cele mai ridicate rate de suicid dintre toate categoriile profesionale. Studii sintetizate de American Psychiatric Association (APA) și Medscape arată că rata de suicid în rândul medicilor este de 1,4 până la 2,3 ori mai mare la bărbați și de până la 4 ori mai mare la femei, comparativ cu populația generală.
• Specialitățile cele mai expuse: Conform analizelor publicate în Medscape Physician Suicide Report, cele mai mari rate de burnout, depresie clinică și ideație suicidară se înregistrează în specialități de înaltă presiune, precum Medicina de Urgență, Anestezia și Terapia Intensivă (ATI), Chirurgia Generală, Hematologia și Medicina Internă.
• Stigma de a cere ajutor: Un studiu realizat de Mayo Clinic indică faptul că peste 40% dintre medicii care suferă de tulburări depresive sau gânduri suicidare evită să consulte un psiholog sau un psihiatru. Principalele motive sunt teama de stigmatizare profesională, frica de a fi considerați „vulnerabili” de către colegi și teama de a-și risca licența de liberă practică.

Medici se sinucid în Germania, în Franța, în SUA, în Japonia. La fel cum se sinucid profesori, polițiști, antreprenori, avocați, muncitori, oameni din toate profesiile și din toate păturile sociale. „Trăim într-o societate care normalizează epuizarea, izolarea și presiunea psihică până în punctul în care unii oameni pur și simplu nu mai pot duce. În medicină însă, totul capătă o încărcătură aparte. Pentru că aici vorbim despre oameni care trăiesc zilnic în contact direct cu moartea, durerea, trauma și disperarea umană”, a declarat dr. Iuliu Torje, un medic ATI  care a dezvăluit teroarea din gărzi, după decesul rezidentului de 32 de ani de la Spitalul Floreasca, găsit mort în baie.

Unde pot cere ajutor cadrele medicale dacă trec printr-o perioadă dificilă

 Medicii rezidenți, studenți și alte cadre medicale care trec printr-o perioadă de deznădejde și anxietate pot apela la:

Liniile de suport și consiliere ale Colegiului Medicilor:

DepreHUB (Sprijin psiho-emoțional gratuit 24/7): 0374 456 420

Alianța Română de Prevenție a Suicidului (TELVERDE Gratuit): 0800 801 200 (Apel gratuit, confidențial, disponibil la nivel național).

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE