Mircea Geoană, la GMF Bucharest Forum 2025: „Să jucăm un rol mult mai ambițios, nu doar în relația cu Occidentul, ci și în relația cu toate vecinătățile României”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Mircea Geoană, președintele Aspen Institute România, a deschis cea de-a 14-a ediție a Aspen - GMF Bucharest Forum, organizat de Institutul Aspen România, în colaborare cu The German Marshall Fund of the United States (GMF) și Aspen Institute România - Biroul Chișinău, sub Înaltul Patronaj al președintelui României. Fostul secretar general adjunct al NATO a stat de vorbă apoi cu redactorul șef al Libertatea, Dorin Chioțea, despre discuțiile de la București.
Dorin Chioțea: Un nou calup de trei zile, un pachet de trei zile foarte bogate la Institutul Aspen aici, cu de toate, am putea să spunem, paneluri extrem de interesante, lume de top, VIP-uri, dar și o audiență formată din tineri vorbind despre digitalizare, despre energie, despre România în general, domnule John.
Mircea Geoană: Pentru trei zile, Bucureștiul devine capitala intelectuală a Europei. Și, deși pare așa un fel de combinație complicată, tehnologie, securitate, economie, brand de țară, investiții, reziliență, de fapt nu facem altceva decât să simplificăm o discuție foarte complicată. Pentru că, în mod normal, când discuți despre aceste subiecte, toate importante, individual, găsești un răspuns punctual. Noi aici, la Aspen Institute și la Bucharest Forum, încercăm să… Complicând discuția, o simplificăm, încercând să aducem soluții acționabile, pe care să le putem face. Lumea se schimbă, cărțile economice și de putere se reîmpart, nimic nu mai este clar cum era înainte și este obligația noastră, avem nevoie să contribuim la această dezbatere. Dacă nu, o să gândească alții, în capitale poate mai mari și mai bogate decât noi, și ne vom trezi că nu ne place meniul, sau că nu ne simțim reprezentați de acele soluții. Deci este un loc de întâlnire, un loc de soluții, sector privat, decidenți publici, mulțumesc Președinției României, Guvernului României pentru parteneriat, lideri politici din România, lideri de business și foarte mulți tineri, într-adevăr, care e cea mai mare bucurie.
Dorin Chioțea: Se pare că se topesc și rivalitățile politice aici, la dumneavoastră, la Aspen. Am văzut și precedentele două eventuri ale toamnei. E, recunosc, impresionant. La ce vă așteptați, ca, eu știu, binefaceri ale acestor întâlniri? Sigur, nu imediate, dar în timp. Peste șase luni, peste un an.
Mircea Geoană: Nu, nu… Ceva foarte imediat. Și în mesajul președintelui României, adresat conferinței noastre, în câteva săptămâni se va face publică și va fi votată în Parlament noua strategie de apărare a României. Astfel de discuții informează deciziile mari ale statului român. Și este un lucru important pentru noi. Și asta e pe termen foarte, foarte scurt. Există foarte, foarte multe discuții despre ce înseamnă cuplarea României la noile tehnologii. Vom avea aici vreun rol în inteligență artificială, în quantum computing, în microprocesoare? Ar fi bine să avem și aici am avut o discuție și în această direcție. Energia, care rămâne probabil unul dintre puținele locuri unde România chiar are resurse, chiar avem resurse, de toate felurile. Le putem, în sfârșit, pune la muncă? Putem, în sfârșit, să avem prețuri la energie mai ieftine pentru consumator și pentru economia românească, să exportăm și la alții? Deci, toate aceste discuții care par un pic abstracte, ele de fapt sunt foarte practice și ele au în spate recomandări, soluții. Și cu ele vom merge și la Bruxelles, vom merge și în capitale, vom merge și în America cu aceste discuții, pentru că trebuie să fim și noi coautori, măcar intelectuali, la noua ordine mondială.
Dorin Chioțea: Contează România, în opinia dumneavoastră, la masa marilor discuții europene, în special apropo de ce se întâmplă la graniță, respectiv, chiar într-un sens mai larg, zona asta de taxe, Uniunea Europeană și așa mai departe, care sperie lumea? Trebuie să recunosc, sperie omul obișnuit.
Mircea Geoană: Ce se întâmplă, România a profitat. Și cu un pic de noroc, și cu un pic de coerență politică și de societate, am reușit să aducem România în NATO și în UE. Și s-au văzut rezultatele. Dar noi am avut aceste rezultate în principal pentru că real estate-ul românesc, geopoliticul, teritoriul românesc, este foarte valoros din punct de vedere strategic. Noi suntem înconjurați de multe regiuni care toate sunt interesante și complicate. Din est, în centru, din Balcani, în Orientul Mijlociu, din Caucaz până în Asia Centrală. Asta este geografia României. Și până acum am trăit într-un fel, între ghilimele, din osânza acestei relevanțe strategice. Această relevanță strategică nu se schimbă, dar nu mai este suficientă. Pentru că se schimbă lumea, se schimbă economia, se schimbă tehnologia. Vom vedea ce decide americanii cu câte trupe și unde și ce prezență mai rămân în Europa. Se va întâmpla în câteva săptămâni. Deci, am trăit bine, poate nu pentru toți românii, dar suficient de bine ca țară, din faptul că am fost foarte important strategic, acum a trăi doar pe piciorul strategic, fără să pui piciorul economic, piciorul de dezvoltare, de contribuție cu idei, mi-e teamă să nu fie insuficient. De aceea, apelul meu ca om care are puțină experiență și în politica internă și în cea internațională, să continuăm să investim în dimensiunea strategică, fără îndoială, este foarte importantă, dar nu ne pune nimeni nimic în desagă dacă nu avem guvernanță mai bună, proiecte mai bune, bani mai mulți, populație mai bogată, o diasporă care începe să se întoarcă acasă ca să completeze golul de forță de muncă pe care îl avem și să jucăm un rol mult mai ambițios, nu doar în relația cu Occidentul, ci în relația cu toate vecinătățile României.
