Mobilizare masivă pe „lotul cu tuneluri” din A1: Când se va circula neîntrerupt între Sibiu și Nădlac

Stadiul fizic al lucrărilor a depășit pragul de 65%

Este mobilizare masivă pe „lotul cu tuneluri”. Lucrările pe sectorul Margina – Holdea al Autostrăzii A1, finanțate prin PNRR, sunt realizate de asocierea de constructori formată din grupul românesc UMB și compania EuroAsfalt din Bosnia și Herțegovina. Stadiul fizic al lucrărilor a depășit pragul de 65%, informează duminică, 14 iunie, Horațiu Cosma, secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor. La sfârșitul lunii mai, progresul fizic era de 60%.

Sute de muncitori din toate colțurile țării, împreună cu bosniaci și sârbi, sunt mobilizați pentru atingerea obiectivelor asumate prin PNRR.

„Peste 900 de muncitori și aproximativ 300 de utilaje sunt mobilizate în teren pentru recuperarea întârzierilor istorice și pentru atingerea obiectivelor asumate prin PNRR. Muncesc cot la cot români din toate colțurile țării, mineri din Valea Jiului, români întorși în țară de pe marile șantiere de tuneluri din America de Sud, bosniaci sau sârbi”,a precizat Horațiu Cosma, într-o postare pe Facebook.

Asfaltarea începe din luna iulie

Pe șantier urmează să fie fabricate 300 de grinzi de câte 40 de metri lungime, iar din luna iulie va începe și asfaltarea.

„Avansăm la toate tipurile de lucrări. În următoarea lună va ajunge baza de producție pentru grinzile de beton necesare podurilor. Aici vor fi fabricate peste 300 de grinzi de câte 40 de metri lungime și 80 de tone fiecare. De asemenea, asfaltul va începe să curgă în prima parte a lunii iulie”, a mai spus secretarul de stat.

Stadiul lucrărilor la „tunelurile pentru urși”

Pe sectorul Margina – Holdea al Autostrăzii A1 sunt amplasate și două tuneluri rutiere principale cu galerii duble, separate pentru fiecare sens de mers, denumite tehnic Tunelul 1 și Tunelul 2. Ele poartă și numele de „tuneluri pentru urși” pentru că zona muntoasă și împădurită pe care o traversează acest sector de autostradă se află pe un culoar ecologic istoric folosit de aceste animale pentru a migra între Munții Apuseni și Carpații Meridionali.

„Tunelurile de pe Autostrada A1 Lugoj – Deva prind viteză: încă 250 de metri până la «luminiță»”, scrie Horațiu Cosma pe rețelele sociale.

Primul tunel este mai scurt și a fost deja străpuns în totalitate lucrându-se la finisaje și hidroizolație în timp ce la al doilea tunel care este mult mai lung excavațiile se apropie de final.

„Punctul central al șantierului îl reprezintă însă cele două tuneluri forate, care traversează un coridor ecologic strategic între Carpații Occidentali și cei Meridionali. La tunelul scurt, cu o lungime de aproximativ 400 de metri, excavarea a fost finalizată integral, iar constructorii execută acum ultimii metri din căptușeala finală din beton. La tunelul lung, de aproape 2 kilometri, se lucrează simultan din 8 fronturi de lucru. Pe una dintre galerii au mai rămas de excavat aproximativ 250 de metri, iar pe cealaltă circa 500 de metri”, a mai spus oficialul.

La tunelul 2 se avansează în medie cu aproape 10 metri în fiecare zi. „Estimăm străpungerea primei galerii în această vară, iar a celei de-a doua la începutul toamnei”, potrivit sursei citate.

Când este estimată deschiderea circulației

Obiectivul Ministerului Transporturilor este îndeplinirea jalonului PNRR aflat în renegociere cu Comisia Europeană

„Obiectivul nostru imediat este să creștem acest ritm de execuție pe parcursul verii, să plătim foarte rapid facturile către constructori, să îndeplinim jalonul PNRR aflat în renegociere cu Comisia Europeană și să atragem integral finanțarea europeană disponibilă pentru acest proiect”, a mai adăugat Horațiu Cosma.

Potrivit acestuia, deschiderea circulației „este estimată în prima parte a anului 2027”.

„Va fi momentul în care românii vor putea circula neîntrerupt pe autostradă de la Sibiu spre frontiera de vest, eliminând unul dintre cele mai aglomerate și dificile sectoare de drum național (DN68A – n.r.) din România”, concluzionează secretarul de stat.

Istoricul șantierului dintre Margina și Holdea

Sectorul de autostradă dintre Margina și Holdea, deși se întinde pe o distanță de numai nouă kilometri, reprezintă o verigă lipsă din infrastructura rutieră a României. Acest scurt segment de pe Autostrada A1 este singurul obstacol care îi împiedică pe șoferi să circule neîntrerupt, exclusiv pe regim de autostradă, de la Sibiu și restul țării direct până la frontiera de vest de la Nădlac și, mai departe, spre rețeaua europeană.

Istoria acestui șantier este marcată de un lung coșmar birocratic și de modificări tehnice de anvergură. Cunoscut în trecut sub denumirea de Lotul 2 Coșevița, proiectul inițial din anii 2010 prevedea o construcție clasică la suprafață. Totuși, studiile de mediu au demonstrat că traseul ar fi secționat definitiv un coridor ecologic vital pentru migrația mamiferelor mari între Carpații Occidentali și cei Meridionali.

La presiunea Comisiei Europene, autoritățile au fost obligate să modifice soluția tehnică pentru a proteja fauna locală, decizând coborârea autostrăzii în subteran și transformând acest segment în faimosul lot al „tunelurilor pentru urși”. Neînțelegerile care au urmat cu vechiul constructor au dus la rezilierea parțială a contractului în anul 2017, fiind urmate de cinci ani de procese, blocaje și licitații eșuate. Relansarea proiectului a avut loc în toamna anului 2022 , fiind finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

În prezent, lucrările avansează într-un ritm alert sub coordonarea unei asocieri conduse de constructorul român UMB, alături de parteneri din Bosnia.

Deschiderea oficială a traficului este estimată pentru prima parte a anului 2027, moment care va unifica definitiv șoselele de mare viteză din România cu cele din vestul Europei.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE