Modificările climatice, o „ameninţare urgentă şi existenţială”, avertizează Curtea Internațională de Justiție într-un aviz fără precedent

Schimbările climatice, o amenințare existențială pentru omenire

„Consecinţele modificărilor climatice afectează atât ecosistemele naturale, cât şi populaţiile umane” şi „evidenţiază o ameninţare urgentă şi existenţială”, a declarat judecătorul Yuji Iwasawa în primele minute ale citirii unor fragmente din aviz – de câteva sute de pagini – pronunţat în acest caz, cel mai important examinat vreodată de CIJ.

Curtea nu şi-a prezentat deocamdată concluziile. „Cred că acest aviz poate schimba în mod esenţial situaţia în dezbaterea climatică actuală”, s-a felicitat ministrul Modificărilor Climatice din Vanuatu, Ralph Regenvanu.

Procedura a fost deschisă în 2019 de către studenți din acest arhipelag din Oceanul Pacific. „De 30 de ani suferim din cauza acestei situații. (Avizul CIJ – n.r.) va schimba discursul şi este acesta este lucrul de care avem nevoie”, a adăugat ministrul din Vanuatu.

Impactul avizului consultativ al CIJ

Acest aviz, cu caracter consultativ şi neconstrângător, va stabili o interpretare juridică solidă în fondarea acţiunilor sau deciziilor viitoare ale legiuitorilor, avocaţilor şi judecătorilor din întreaga lume.

„Modificările climatice nu sunt un exerciţiu academic. Le trăim zilnic”, a declarat pentru AFP studentul din Fiji Vishal Prasad, în vârstă de 29 de ani, care a lansat campania împreună cu alţi colegi de la Universitatea Pacificului de Sud, în Vanuatu.

Avizul CIJ este „potenţial una dintre deciziile juridice cele mai importante din vremurile noastre”, a apreciat avocata principală a ONG-ului CIEL, care susţine procedura.

„Tribunalele au vorbit – guvernele trebuie, acum, să acţioneze”, au scandat aproximativ 100 de manifestanți adunați miercuri în fața sediului CIJ.

Cele două întrebări la care au răspuns judecătorii de la ONU

ONU i-a însărcinat pe cei 15 judecători ai CIJ să răspundă la două întrebări: 1) ce obligaţii au statele, în virtutea dreptului internaţional, pentru a proteja Pământul de emisiile de gaze cu efect de seră – majoritatea generate de combustia petrolului, cărbunelui şi gazelor naturale – faţă de generaţiile prezente şi viitoare? 2) care sunt consecinţele juridice ale acestor obligaţii asupra statelor ale căror emisii au cauzat pagube de mediu, mai ales unor state insulare vulnerabile, de joasă altitudine?

CIJ a organizat cele mai mari audieri din istoria sa, în decembrie anul trecut, la Palatul Păcii, unde au luat cuvântul peste 100 de naţiuni şi grupuri.

Ţări şi activişti de mediu frustraţi de lentoarea procesului negocierilor obişnuite se adresează astfel unor tribunale – naţionale şi internaţionale – cu scopul de a obliga alte țări să acţioneze şi au obţinut deja câteva hotărâri favorabile.

Reuniunile anuale ale COP au permis schimbarea unor previziuni privind încălzirea globală, însă insuficient cât să se respecte obiectivul-limită de 2°C faţă de era preindustrială, stabilit prin Acordul de la Paris din 2015. Lumea a înregistrat deja o încălzire de cel puţin 1,3%, notează AFP.

Țările insulare, cele mai afectate de schimbările climatice

Dezbaterea a opus, ca în cazul lui David împotriva lui Goliat, ţări mici în curs de dezvoltare în fața unor economii avansate.

Ţările mici cer poluatorilor istorici să le plătească reparaţii, o cerere inacceptabilă în opinia majorităţii ţărilor bogate.

„Principiul cardinal este clar ca lumina zilei. Statele responsabile sunt obligate să repare integral prejudiciul pe care l-au cauzat”, afirmă profesoara Margaretha Wewerinke-Singh, specializată în sustenabilitate.

Aceste state cer de asemenea un calendar al eliminării combustibiilor fosili, compensaţii băneşti în caz contrar şi recunoaşterea greşelilor din trecut. Principalii poluatori sunt acuzați de faptul că ignoră avizele CIJ.

Totuși, dreptul internaţional se construieşte cu asemenea avize, explică pentru AFP Andrew Raine, de la Departamentul Juridic al ONU. Avizele „clarifică modul în care dreptul internaţional se aplică crizei climatice, ceea ce are repercusiuni asupra tribunalelor naţionale, proceselor legislative şi dezbaterilor publice”, conchide oficialul ONU.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE