„Cât de stupizi să fim?” Generalul (r) Dorin Toma și Liviu Pleșa, cercetător CNSAS, demontează apărarea lui Băsescu în scandalul Pahonțu
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Fostul președinte Traian Băsescu se apără în scandalul momentului legat de șeful SPP, susținând ferm că nu a avut niciodată informații despre implicarea lui Lucian Pahonțu în represiunea de la Revoluția din 1989.
Cuprins:
- Băsescu l-a promovat în mod repetat pe Pahonțu
- Liviu Pleșa, cercetător la CNSAS: „Fișele de cadre de la Securitate sunt foarte minuțios făcute. Băsescu știa”
- Istoricul Marius Oprea nu-l scoate din ecuație nici pe Klaus Iohannis
- Traian Băsescu, criticat dur de un general al Armatei Române
- Verificările stricte din sistem demontează scuzele fostului președinte
- Ofițerii regimului comunist și ascensiunea lor în anii de tranziție
- „Foștii ofițeri continuă să controleze politica și apărarea din umbră”
- Andrei Ursu explică implicarea lui Pahonțu în represiunea de la Revoluție și cum au fost șterse dovezile
- Pahonțu, un CV cosmetizat și o legătură de rudenie la nivel înalt
- Rolul jucat de Lucian Pahonțu în reprimarea Revoluției din decembrie 1989
- Cum răspunde șeful SPP
- Parcursul profesional al lui Lucian Pahonțu
Băsescu l-a promovat în mod repetat pe Pahonțu
Declarându-se complet surprins de recentele dezvăluiri Recorder, fostul președinte Băsescu a explicat că decizia de a-l promova și decora s-a bazat exclusiv pe colaborarea lor profesională: l-a remarcat pe vremea când era primar al Capitalei, iar Pahonțu, ofițer de Jandarmerie, l-a ajutat decisiv la demolarea chioșcurilor ilegale. Deși îl consideră un ofițer bun și-l laudă că „a transformat SPP-ul într-o structură de elită”, fostul șef de stat îi transmite acum generalului că este timpul să își dea demisia și să se retragă la pensie.
Liviu Pleșa, cercetător la CNSAS: „Fișele de cadre de la Securitate sunt foarte minuțios făcute. Băsescu știa”
Liviu Pleșa, cercetător la CNSAS și membru al Comisiei Prezidențiale Consultative pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, a comentat pentru Libertatea afirmațiile lui Traian Băsescu, care susținuse recent că nu a știut despre trecutul lui Lucian Pahonțu - omul pe care l-a numit în fruntea SPP și pe care l-a avansat la gradul de general - și despre apartenența acestuia la trupele de Securitate implicate în represiunea din timpul Revoluției din 1989.
„Nu cred că Traian Băsescu nu a știut cine este Pahonțu, deoarece orice președinte verifică cu serviciile de informații persoana respectivă înainte de a o pune într-o funcție așa de importantă”, a explicat Pleșa.
Argumentul cercetătorului se bazează pe rigoarea arhivelor fostei poliții politice: „Am citit sute de fișe de cadre de la Securitate și vreau să vă spun că sunt foarte minuțios făcute, în special cele din anii '80. Sunt trecute în ele toate datele, grad, funcție, unitate, misiuni. Nu se poate ca fostul președinte să nu fi aflat”.
Istoricul Marius Oprea nu-l scoate din ecuație nici pe Klaus Iohannis
Și istoricul și cercetătorul Marius Oprea contrazice ipoteza conform căreia Traian Băsescu nu ar fi cunoscut trecutul șefului SPP, argumentând că fostul președinte, descris drept cel mai informat om al vremii și pasionat de culise, nu și-ar fi încredințat soarta și secretele unui om fără să-l fi „cercetat la sânge”.
Potrivit istoricului, Băsescu știa totul despre Lucian Pahonțu, de la trecutul său de securist până la un accident de vânătoare uitat, în urma căruia a murit un om, motiv pentru care l-a „ținut în chingi”.
Mai mult, Oprea susține că succesorul său, Klaus Iohannis, l-a păstrat în funcție pe șeful SPP din cu totul alte motive - „să-i țină paltonul” și „dintr-o fascinație pentru bărbați impozanți în uniformă” -, rezultatul final fiind că Pahonțu a ajuns să țină de unul singur România „în șah”, într-o poziție pe care istoricul o descrie drept un „somn al rațiunii”.
Traian Băsescu, criticat dur de un general al Armatei Române
Generalul (r) Dorin Toma a lansat un atac dur la adresa fostului președinte Traian Băsescu în urma afirmațiilor prin care acesta susținea că nu cunoștea istoricul șefului Serviciului de Protecție și Pază (SPP).
Într-o postare pe o rețea de socializare, Toma a catalogat comentariul fostului șef de stat drept unul plin de tupeu. Acesta subliniază ironia situației în care demnitarul care l-a numit în funcție, l-a menținut timp de zece ani și l-a decorat de mai multe ori susține cu nonșalanță că nu știa nimic despre trecutul său. „Adică, mai simplu spus, l-a luat de pe stradă și l-a pus acolo… Cât de stupizi ar trebui să fim pentru a crede astfel de aberații?”, a notat generalul.
Verificările stricte din sistem demontează scuzele fostului președinte
Pentru a demonta ipoteza necunoașterii, Dorin Toma a adus ca argument propria experiență din sistem. Acesta a explicat că, la un anumit nivel, verificările sunt periodice și extrem de amănunțite. Generalul a relatat că, în cazul său, verificările au mers până la pândirea vecinilor în fața blocului și contactarea administratorului pentru a cere referințe despre el și familie.
În acest context, generalul (r) Toma consideră de necrezut ca nimeni să nu fi știut trecutul celui desemnat să conducă o structură care asigură protecția celor mai importanți demnitari și care funcționează, pe deasupra, ca serviciu de informații. De altfel, generalul pune sub semnul întrebării însăși necesitatea ca SPP să aibă acest dublu rol, menționând că majoritatea statelor europene rezolvă cu totul altfel problema protecției demnitarilor.
Ofițerii regimului comunist și ascensiunea lor în anii de tranziție
Postarea abordează și o problemă sistemică, amintind că mulți dintre cei implicați în reprimarea protestelor din decembrie 1989 sau, ulterior, în evenimentele din timpul mineriadelor erau tineri ofițeri în structurile de forță comuniste. Potrivit acestuia, decidenții de atunci au avut grijă să îi protejeze, motiv pentru care activitatea acestor ofițeri din anii '90 este foarte greu de reconstituit public, existând puține referințe. În acea perioadă, aceștia au fost pregătiți să preia poziții-cheie în instituțiile noului regim democratic, integrat ulterior în NATO și UE.
„Foștii ofițeri continuă să controleze politica și apărarea din umbră”
Problema majoră semnalată de Dorin Toma este că acești actori refuză să părăsească scena. Deși au ajuns la o vârstă venerabilă și sunt trecuți în rezervă, ei continuă să influențeze politica românească, inclusiv domeniul securității și apărării. Din poziții de consilieri sau „analiști de serviciu”, aceștia explică publicului geopolitica, modul în care trebuie înțeles războiul, NATO, Rusia și America.
Despre generalul Lucian Pahonțu, Toma afirmă că pare să tragă încă sforile, în timp ce „mai face pe bodyguardul prin restaurante”. Textul se încheie cu o întrebare retorică privind viitorul instituțiilor statului, generalul întrebându-se dacă acești foști ofițeri și-au pregătit urmași după chipul și asemănarea lor.
Andrei Ursu explică implicarea lui Pahonțu în represiunea de la Revoluție și cum au fost șterse dovezile
Cercetătorul Andrei Ursu, recunoscut pentru studiul aprofundat al „dosarului Revoluției”, a adus în atenția publicului detalii esențiale despre evenimentele din decembrie 1989. Într-un interviu acordat publicației Cotidianul, el a discutat despre rolul direct pe care l-au avut trupele de represiune, subliniind că printre cei care au condus aceste unități se numără și Lucian Pahonțu.
„Plutoanele de la unitatea 0305 (…) veniseră să schimbe pozițiile care existau deja - să ia scuturile de la scutieri. Aveau muniție, muniția era pe țeavă. Nu s-au dat clarificările respective niciodată. Chiar și colegii lui [ai lui Lucian Pahonțu – n. red], unii spun că au lăsat muniția în siguranță. Or, evident, [militarii respectivi] încearcă să-și decline vinovăția - acuzația fiind că au fost implicați și că au tras, că au ucis zeci de oameni. Dar nu e adevărat nici că nu au găsit muniția - armamentul era acolo, iar muniția era pe țeavă sau încărcătoarele erau pline.”
Dincolo de participarea efectivă a acestor trupe la evenimentele sângeroase, Andrei Ursu a evidențiat și acțiunile din perioada imediat următoare căderii regimului. Potrivit cercetătorului, a existat o încercare clară și coordonată de ștergere a urmelor și de ascundere a dovezilor, menită să îi protejeze pe cei implicați.
„Revenind la declarația și reacțiile de acum: mi se pare că se încearcă o disimulare sau o acoperire a celor implicați în crimele și violențele de atunci, pentru că foarte mulți ofițeri de Securitate au rămas [în sistem]. În ianuarie 1990, din ce am văzut noi, s-a făcut un pact major între noua administrație FSN, cei care au venit atunci la conducere, Ion Iliescu și Gelu Voican Voiculescu, prin care a fost reasamblată fosta Securitate în noile instituții de forță, adică în noile servicii.”, a declarat Ursu pentru Cotidianul.
Pahonțu, un CV cosmetizat și o legătură de rudenie la nivel înalt
Investigația semnată de Alexandra Șerban pentru Recorder demonstrează, pe baza documentelor și a mărturiilor, că în acea perioadă, Lucian Pahonțu era ofițer la UM 0305 de la Băneasa, parte a Trupelor de Securitate. Această structură militarizată era subordonată direct Departamentului Securității Statului (DSS), principalul instrument de represiune al regimului condus de Nicolae Ceaușescu.
Intrarea sa în rândurile acestor trupe ar fi fost facilitată de un detaliu important: legătura de rudenie cu generalul Vasile Milea, ministrul apărării naționale din ultimii ani ai dictaturii comuniste. Potrivit surselor citate în anchetă, tatăl actualului șef SPP a fost văr primar cu generalul Milea, amândoi fiind originari din comuna Lerești, județul Argeș.
Rolul jucat de Lucian Pahonțu în reprimarea Revoluției din decembrie 1989
Cele mai grave informații aduse în atenția publicului vizează participarea unității lui Lucian Pahonțu la evenimentele sângeroase din București. Potrivit rapoartelor identificate în arhive și în Dosarul Revoluției, UM 0305 Băneasa a fost alarmată încă din 17 decembrie 1989, odată cu izbucnirea protestelor la Timișoara, iar pe 21 decembrie a fost trimisă în zona Comitetului Central pentru a proteja dictatura.
Documentele indică faptul că ofițerul Lucian Pahonțu și plutonul său au fost prezenți în noaptea de 21 spre 22 decembrie în perimetrul baricadei de la Intercontinental, un loc transformat într-o baie de sânge de către forțele de ordine. În acea noapte, la București, forțele armate au ucis 48 de persoane și au arestat și bătut sute de manifestanți. De asemenea, ancheta menționează că trupele din care făcea parte Pahonțu ar fi fost implicate ulterior și în represiunea brutală a manifestanților în timpul Mineriadei din 13 iunie 1990.
Cum răspunde șeful SPP
Contactat pentru a oferi clarificări cu privire la acțiunile sale din timpul Revoluției, Lucian Pahonțu a evitat să răspundă la întrebările punctuale adresate de jurnaliști referitoare la biografia sa.
Șeful SPP s-a rezumat la a transmite un punct de vedere general, afirmând că întreaga sa activitate s-a derulat în strictă conformitate cu normele legale și cu principiile militare. Generalul a invocat loialitatea, devotamentul față de țară, onoarea și integritatea drept pilonii care i-au ghidat cariera în uniformă.
În vârstă de 60 de ani, Lucian Pahonțu a fost trecut în rezervă în anul 2024 cu gradul de general cu patru stele, însă și-a păstrat și continuă să își exercite funcția de director al Serviciului de Protecție și Pază, instituție la conducerea căreia a fost numit în anul 2005.
Libertatea a solicitat un punct de vedere Institutiei Prezidențiale referitoare la dezvăluirile din acest articol, însă până la această oră nu am primit aceste clarificări.
Parcursul profesional al lui Lucian Pahonțu
Pahonțu nu este un demnitar public lipsit de controverse. În anul 2019, Libertatea a dezvăluit că acesta a publicat o carte plagiată. El a absolvit Școala de Ofițeri de Transmisiuni în anul 1987, după care a lucrat în Ministerul de Interne. În decembrie 1989, Lucian Pahonțu era ofițer în trupele de securitate - o structură militară care acționa în uniformă, separată de Securitate. În CV-ul oficial, publicat pe site-ul SPP, Pohonțu apare drept comandant de pluton în cadrul Ministerului Afacerilor Interne în perioada 1987-1990. În logica democratică, el ar fi trebuit lustrat.
Din 2005, a fost director al SPP, cu rang de secretar de stat, numit de Traian Băsescu. Anterior, în perioada 2002-2005, a fost comandant al Brigăzii Speciale de Intervenţie Vlad Ţepeş a Jandarmeriei Române.
Între 1999 şi 2002 a fost şef de Stat Major la Brigada 11 Mobilă Jandarmi din Bucureşti. A absolvit în 1994 cursurile Facultăţii de Arme Întrunite din cadrul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, iar în 2003 a obţinut titlul de doctor în ştiinţe militare.
Potrivit Newsweek, Lucian Pahonțu încasează un salariu de 31.300 de lei net în calitate de șef al SPP, în timp ce adjunctul său primește 25.000 de lei.
Întrebat acum un an de reporterul Hotnews de ce îl mai menține pe Lucian Pahonțu în funcția de șef al SPP, președintele Nicușor Dan a răspuns că va avea o evaluare, care nu a mai fost făcută publică până în prezent. Sursele Libertatea susțin că da.
![Război pe salarii la Antena 1! Cât primește Irina Fodor la Asia Express și ce scrie în contractul secret al lui Radu Vâlcan [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/XyXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL3RRZ0Jkb1Z2dnhxZmNPMm9uRmpJbmpKczhCN0ttVFR5OUxFS2pWaFUuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/Ldyk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2E2OWFNRk9WcHd0TUJLZEs1UWtzbm9DVE9zdW9Tb0V5MDZIdUowWGQuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
MarCo58 27.08.2026, 20:22
1. mi-e mila de "oracolul din Nana de Calarasi", care se dorea/visa un fel de guru al poiticii romanesti asa cum a fost Deng Xiaonping in China, Bismarck si Richelieu; chiar isi proiectase vila de protocol din Lac/Gogol, ca sa fie un fel de templu al politicii romanesti unde cei care doreau sa acceada la functii importante in stat sa vina la el! 2. Base n-a stiut? El a zis cu fleanca lui ca a fost informat despre Calin Georgescu, atunci cand structurile l-au propus prim ministru d'apai unu ca Paho 3. cat despre Paho, el n-are nici-o vina! Altii l-au pus acolo!....da' se pare ca a uitat regula impartirii!
Rocky63 27.08.2026, 21:32
băsescu și iohannis sigur știau trecutul murdar sl lui pahonțu, nicușor nici acum nu știe....cu el este mai ușor, nici măcar nu realizează ce caută pe la Cotroceni!?!
BOEMIAN 27.08.2026, 22:19
Petrov l-a protejat pe securist, Iohaniss l-a protejat pe securist, acum e protejat de Nicușor
tomitan 28.08.2026, 05:19
Ha!ha!ha!Păi Petrov si Pahonțu au lucrat in aceeasi branșă dar la sectii diferite , unul era cu turnătoria iar celalalt cu bătaia.Normal că Basescu stia trecutul lui Pahontu cum la fel si Pahonțu stia trecutul lui Basescu. Interesant ar fi sa descoperim ca si Iohannis cu Tâmpisor au fost colegi cu cei 2.