Mulţi copii români adoptaţi de familii britanice, în anii ’90, au şi în prezent probleme de sănătate mintală

În ciuda faptului că au crescut în familii iubitoare, un studiu pe termen lung realizat pe 165 de orfani români arată faptul că aceşti copii s-au confruntat cu probleme emoţionale şi sociale. Doar unul din cinci copii a scăpat neafectat de neglijenţa cu care a fost tratat anterior adopţiei.

Jurnaliștii BBC o dau exemplu în acest sens pe Adi Calvert, o tânără de 28 de ani, care nu a fost afectată de condițiile precare în care a trăit în primii ani de viață. Aceasta a stat într-un orfelinat din țara noastră până la vârsta de doi ani și jumătate, când a fost adoptată de un cuplu iubitor din Yorkshire, care au înfiat și o fetiță de doar câteva luni, ce i-a devenit soră. Adi a povestit că nu-și amintește de perioada din orfelinat, dar știe că după ce a fost adoptată încă era terifiată că nu va avea suficientă apă să bea.

Există și cazuri fericite. O româncă adoptată a devenit actriță

„Înainte eram foarte deshidratată și eram foarte panicată în privința apei de unde aș putea să o obțin. Chiar am băut de la un  furtun dintr-o grădină, când eram mică”, a povestit ea.

De asemenea, tânăra a rămas cu o aversiune faţă de înot şi apă rece, pe care le atribuie duşurilor şi băilor cu apă rece pe care le experimenta în orfelinat.

Adi este acum actriță și locuiește la Londra, unde este cunoscută sub numele de scenă Ionica, și ea nu suferă de nici o traumă privind neglijența, malnutriția și lipsurile cu care s-a confruntat în primii doi ani de viață.

„Sunt foarte bine. Am ştiut tot timpul de acea perioadă din viața mea,  face parte din mine, însă aleg să nu mă gândesc prea mult la asta.  Mă înțeleg foarte bine cu părinții mei adoptivi și sunt mândra de viața pe care o am”, a mai spus Adi.

Copiii se confruntau cu  întârzieri în dezvoltare şi malnutriţie

Cercetători de la King’s College din Londra, Universitatea din Southampton şi din Germania, au dorit să afle mai multe despre ce anume îi determină pe copiii adoptaţi, care au fost neglijaţi în primele luni ale vieţii, să facă faţă unui asemenea start în viaţă, folosindu-se de scanarea întregului genom.Majoritatea copiilor români aduşi în Regatul Unit în perioada 1990 – 1992 nu s-au descurcat bine. Iniţial, toţi cei 165 de copii se luptau cu întârzieri în dezvoltare şi malnutriţie.

În timp ce copiii care au petrecut mai puţin de 6 luni în orfelinate au arătat o recuperare remarcabilă până la împlinirea vârstei de 5-6 ani, cei care au petrecut o perioadă mai îndelungată în astfel de instituţii au dezvoltat probleme emoţionale, sociale şi cognitive, a căror amprentă le-a marcat şi viaţa de adult.

Problemele comune includ: dificultăţi în angajarea în conversaţii cu alte persoane, formarea unei relaţii (prietenie, amoroasă, etc.), dar şi probleme cu nivelul de concentrare şi de atenţie – probleme care continuă până la vârsta adultă.

Acest grup de copii este de 3 – 4 ori mai predispus să experimenteze probleme emoţionale ca adulţi, peste 40% menţinând contactul cu serviciile de sănătate mintală. În ciuda IQ-ului scăzut care revine totuşi la un nivel normal odată cu trecerea timpului, aceştia au înregistrat rate mari în şomaj faţă de alţi copii adoptaţi din Regatul Unit şi România, care au reuşit să treacă peste neglijenţa care le-a marcat primele luni din viaţă.

Echipa de cercetători a menţionat că acesta este primul studiu la scară largă care arată că privarea şi neglijenţa în timpul copilăriei premature ar putea avea un efect profund asupra sănătăţii mintale şi bunăstării de mai târziu din viaţă.

Foto simbol: Hepta

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE