Mario, un angajat în vârstă de 50 de ani la o companie de prelucrare a metalelor, a fost concediat pe 14 martie 2024, după ce angajatorul său a considerat că participarea sa la meciuri de fotbal în timpul concediului medical reprezintă un motiv întemeiat de încheiere a contractului de muncă. Totuși, o decizie recentă a justiției italiene i-a dat dreptate lui Mario, obligând firma să îi plătească despăgubiri de 72.000 de euro, relatează Corriere della Sera.
În mai 2023, Mario a fost diagnosticat cu scleroză multiplă, o veste care i-a afectat profund sănătatea psihică. Deja tată al unui copil cu probleme de sănătate și suferind de anxietate, bărbatul a apelat la ajutorul unui psiholog pentru a face față stresului.
„Psihologii m-au sfătuit să nu mă izolez, să mențin relațiile sociale și să fac lucruri care mă fac să mă simt bine”, a declarat Mario. Printre aceste activități s-a numărat și fotbalul cu prietenii.
În perioada concediului medical, care a durat de la 8 ianuarie la 14 februarie și din 19 februarie până pe 15 martie 2024, Mario a fost văzut de mai multe ori jucând fotbal. Angajatorul său a angajat un detectiv particular care a documentat activitățile sale, inclusiv participarea la meciuri pe 6, 13 și 20 februarie.
„Ajungea la centrul sportiv cu o geantă de sport, intra în bar și continua spre vestiare. După ce își punea uniforma neagră și mănușile de portar, cobora pe terenul de fotbal în cinci”, se arată în raportul detectivului.
Compania a invocat aceste ieșiri pentru a-l concedia pe Mario, în ciuda faptului că bărbatul a explicat că activitatea sportivă a fost recomandată de specialiști pentru a-și gestiona stările de anxietate și pentru a-și îmbunătăți calitatea vieții. În plus, medicul legist desemnat de instanță a confirmat că meciurile de fotbal nu au fost „incompatibile cu starea de boală” și nu au întârziat recuperarea. „Sportul poate fi un instrument valid pentru îmbunătățirea calității vieții persoanelor cu scleroză multiplă”, a subliniat expertul, citat în hotărârea judecătorească.
Judecătoarea Monica Bertoncini a stabilit că participarea la sport în timpul unei boli poate constitui un motiv de concediere doar dacă activitatea respectivă este dovedit incompatibilă cu afecțiunea sau împiedică procesul de recuperare.
„Una e să ai dureri de spate și să-ți ajuți soția să mute lăzi de bere la bar; cu totul altceva e să suferi de anxietate legată de stres, agravată de un diagnostic șocant, și să te joci cu prietenii”, a argumentat judecătoarea în hotărârea sa.
În urma deciziei instanței, Mario a primit despăgubiri în valoare de douăsprezece salarii lunare, fiecare de 6.000 de euro brut. Totuși, judecătoarea nu a dispus reintegrarea sa în companie, considerând că părăsirea locului de muncă pe 16 februarie 2024, pe fondul unei „căderi psihologice”, a fost un comportament necorespunzător. Cu toate acestea, instanța a concluzionat că acest episod nu a fost suficient de grav pentru a justifica măsura extremă a concedierii.
Cazul deschide o discuție importantă în dreptul muncii și în tratamentul angajaților bolnavi. „Este esențial ca angajatorii să înțeleagă că nu pot decide arbitrar ce activități sunt sau nu permise în timpul concediului medical, mai ales în cazurile de afecțiuni psihice sau neurologice”, a concluzionat avocatul său.
Astăzi, Mario a reușit să își găsească un alt loc de muncă și continuă să joace fotbal, demonstrând că sportul rămâne o parte importantă a procesului său de recuperare.