Mergi direct la conținut »
„N-aș recomanda nici unei firme să vină aici” - corupția din România, subiectul unei ample analize în cel mai important săptămânal de business din Germania, care nu găzduiește, însă, nicio poziție a autorităților din România
Știri România Libertatea > Ştiri > Știri România

„N-aș recomanda nici unei firme să vină aici” – corupția din România, subiectul unei ample analize în cel mai important săptămânal de business din Germania, care nu găzduiește, însă, nicio poziție a autorităților din România

De Aurelian Botezatu,

  • Jurnalistul a stat de vorbă cu reprezentanții mai multor mari firme străine, printre care Deutsche Bank, Strabag și Geiger.

Revista WirtschaftsWoche (Săptămâna financiară) a realizat un material despre problemele cu care se confruntă antreprenorii germani din România, unde „constructorii și clienții sug bani publici ca vampirii”. În articolul semnat de Andreas Macho, nu există nicio poziție a autorităților din România.

Fondat la Dusseldorf, WirtschaftsWoche este socotit cel mai prestigios titlu de business magazin din Germania, vinde în jur de 100.000 de exemplare în ediția tipărită și este nelipsit din lumea burselor de la Frankfurt și Dusseldorf.

Autorul notează că mai multe firme germane și-au restrâns activitatea din cauza corupției și citează o statistică a Oficiului European de Luptă Antifraudă, care arată că în nici o altă țară din UE nu există mai multe anchete privind fraudarea fondurilor europene.

Articolul a ajuns în atenția unui român care lucrează în Munchen din cauza fotografiei. Acesta a punctat însă că analiza este „relativ bine scrisă”, însă și-a exprimat nemulțumirea privind alegerea pozei, care a fost schimbată după ce a trimis un e-mail redactorului-șef.

TVR spune că le-a interzis angajaților să vorbească pentru a evita „situații care i-ar putea afecta reputaţia”
Recomandări
TVR spune că le-a interzis angajaților să vorbească pentru a evita „situații care i-ar putea afecta reputaţia”
 

Așa a fost ilustrat ințial articolul din revista germană WirtschaftsWoche

Materialul jurnalistic era ilustrat cu o colibă de romi și, după cum a spus românul, „nu există nici o logică și nici o legătură între conținutul articolului și conținutul pozei. Bineînțeles, în afară de aceea de a ne jigni ca popor”.

Redactorul-șef și-a cerut scuze, iar fotografia a fost înlocuită în ediția online cu una în care apare Palatul Parlamentului. Titlul inițial, „Unde dansează vampirii”, a fost modificat în „N-aș recomanda nici unei firme germane să vină aici”.

Fotografia folosită de jurnaliști după ce românul și-a exprimat nemulțumirea

Analiza a rămas neschimbată.

„Salariile mici și oamenii bine pregătiți profesional au făcut România atractivă pentru firmele germane. Corupția amenință însă succesul țării, iar primele companii se retrag deja” este începutul materialului realizat de jurnalistul Andreas Macho, care a stat de vorbă cu mai mulți oameni de afaceri germani din România.

O clinică din Târgoviște, acuzată că înghesuie pacienții pe holuri și la cozi, în loc să facă programări. Reacția administratorului
Recomandări
O clinică din Târgoviște, acuzată că înghesuie pacienții pe holuri și la cozi, în loc să facă programări. Reacția administratorului
 

Acesta punctează și ce a atras companiile germane pe piața din România: salariul minim pe economie – doi euro și jumătate pe euro pe oră, precum și buna pregătire a oamenilor, care „sunt căutați atât ca muncitori, cât și în calitate de consumatori”.

În total, aproximativ 7.500 de firme germane sunt active în țara noastră, precizează WirtschaftsWoche, care enumeră câteva dintre ele – Kaufland și Lidl (care se extind) sau Deutsche Bank (care „are programe concepute la București”). În plus, după cum punctează și autorul: aproape orice mașină germană are componente fabricate în România.

Dar există această parte întunecată a fraudei și a mitei. În nici o altă țară din UE nu există mai multe anchete pentru fraudarea fondurilor europene, arată raportul anual al Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF), scrie în analiza privind corupția din România.

Ca exemplu este dată compania de reciclare RER Group, care „și-a restrâns activitatea ca să nu fie implicată în acte de corupție”, după cum susține directorul Radu Merica.

Când Digi 24 și Antena 3 vorbesc la fel, România e adevărata țară a lui Chuck Norris. Cu cât bagi bani mai mulți în pulane, cu atât e mai sigur că-ți vor ateriza pe spate
Recomandări
Când Digi 24 și Antena 3 vorbesc la fel, România e adevărata țară a lui Chuck Norris. Cu cât bagi bani mai mulți în pulane, cu atât e mai sigur că-ți vor ateriza pe spate
 

În articol este citat și un antreprenor din Cluj, Ludger Thol, președintele Clubului Oamenilor de Afaceri de Limbă Germană din Transilvania de Nord. La început, acesta făcea bani ajutând firmele germane să intre pe piața din România.

Dar „interesul a scăzut, Thol înțelege asta”, scrie jurnalistul german.

N-aș recomanda nici unei firme germane să vină aici
Ludger Thol, președintele Clubului Oamenilor de Afaceri de Limbă Germană din Transilvania de Nord

Acum, acesta are o firmă de proiectare și realizează clădiri în Berlin, după ce a decis să nu mai participe la licitațiile publice, deoarece „câștigătorul este dinainte stabilit”. Mai mult, clienții săi de acum nici nu află că planurile sunt făcute în România.

Fotografie principală: 123rf.com

Articolul integral scris de revista WirtschaftsWoche:

Salariile mici și oamenii bine pregătiți au făcut România o țară atractivă pentru companiile germane. Dar corupția amenință succesul țării. Primele companii se retrag deja.

Masiv, aproape amenințător, Palatul Parlamentului se dezvăluie nopții peste centrul Bucureștiului. În interior, inginerul german Ludger Thol se grăbește prin coridoare lungi, sub tavane joase. Trece pe lângă busturile unor eroi naționali și ale unor prinți români, apoi pe lângă un cort de publicitate al furnizorului de energie E.On, și vede logourile Bosch, Continental, BASF, DB Schenker, Deutscher Bank și ale altor zeci de alte companii germane.

Acestea sponsorizează recepția de Anul Nou organizată de Camera de Comerț a României în clădirea monumentală construită în timpul dictatorului Nicolae Ceaușescu.

Sunt 700 de invitați, majoritatea reprezentanți ai companiilor germane de dimensiuni medii. Rața și garnitura de piure par să anunțe o seară relaxată. Dar totul se schimbă.

Thol, care conduce o companie de inginerie în Cluj, la 400 km distanță, tocmai soarbe din șampanie atunci când pe scenă urcă președintele țării, liberalul Klaus Iohannis. Tonul discursului său este dur.

Actualul partid de guvernământ, Partidul Social Democrat (PSD), este „agresiv” și zădărnicește eforturile sale pentru o „economie sănătoasă”.

La mese, starea de spirit nu este deloc mai bună. Thol se plânge că participarea la licitațiile publice este inutilă, deoarece câștigătorul este adesea deja decis. Compania de reciclare RER Group, fondată de către RWE, și-a restrâns activitatea pentru a evita să fie implicată în acte de corupție, spune Radu Merica, șeful grupului.

Pentru managerul unei companii de construcții germane de dimensiuni medii, contractele publice sunt un subiect absolut tabu. „Pericolul de a fi implicat în corupție este pur și simplu prea mare”, susține el.

România, care deține președinția Consiliului UE în prima jumătate a anului, este, de fapt, atrăgătoare pentru companiile germane. Salariul minim este de doi euro și jumătate pe oră, mulți dintre cele 20 de milioane de locuitori sunt bine pregătiți și, prin urmare, sunt căutați pe piață atât ca muncitori, cât și în calitate de consumatori.

Aproape orice mașină germană are componente fabricate în România, Deutsche Bank lucrează cu programe concepute la București, Kaufland și Lidl se extind aici.

În total, aproximativ 7.500 de companii germane sunt active în țara din sud-est.

Dar există această parte întunecată a fraudei și a mitei. În nici o altă țară din UE nu există mai multe anchete pentru deturnarea fondurilor europene, arată raportul anual al Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF).

Autoritatea anticorupție din România, DNA, a avut dosare cu acuzații de corupție în aproape 1.000 de cazuri în 2017, inclusiv împotriva a trei miniștri, cinci parlamentari și un senator. Liderul său dedicat, Laura Kövesi, a trebuit să plece anul trecut din funcție pentru un presupus comportament greșit. Sunt voci care spun că era prea inconfortabilă.

În această dimineață, când primele taxiuri sparg urechile Bucureștiului cu claxoanele lor, străzile sunt la fel de netede ca sticla. Ploaia înghețată a transformat copacii în sculpturi de gheață, chiar și lămpile stradale se îndoaie sub povara rece. Traficul public se prăbușește imediat.

Petrisor Cană se îndreaptă spre holul unui hotel din centrul Bucureștiului. Din părul lui picură apă pe puloverul pe care-l poartă.

Cană este jurnalist de investigație la ziarul Evenimentul Zilei. De mai bine de 20 de ani, el se ocupă de actele de corupție mari și mici din mediul rural al Carpaților. „Marfa” pentru articolele sale e furnizată, în principal, de achizițiile publice și de utilizarea fondurilor UE.

Străzile și clădirile din România: Sunt noi și deja bune de renovare

El întâlnește aproape mereu același truc.

„Deseori proiectele promovate de stat sau de UE sunt calculate ca fiind mai scumpe în mod artificial. Dacă un proiect costă 700.000 de euro, clienții și companiile de construcții îl calculează pe hârtie la un milion de euro. Apoi împart diferența între ei”, spune el.

Acest lucru este posibil prin utilizarea unor materiale mai ieftine decât cele enumerate în proiect.

Și asta dacă într-adevăr se construiește ceva din ceea ce este scris pe hârtie.

Constructorii și antreprenorii sug fondurile publice precum vampirii. Procedura este atât de comună, încât are chiar propriul nume: Para îndărăt („înapoi”).

Aceasta explică de ce chiar și multe drumuri și clădiri noi construite se află într-o stare atât de proastă, încât ar trebui să fie renovate imediat.

Cană întâlnește în mod regulat companiile germane în investigațiile sale.

„Cel mai adesea nu au intenții rele, dar intră în horă, pentru că ăsta-i mersul”, spune el.

Ocazional, localnicii au exploatat, de asemenea, ignoranța și naivitatea managerilor străini. „Companiile din România sunt făptași și victime ale corupției în același timp”, spune Cană.

În prezent, se desfășoară anchete împotriva angajaților companiei austriece Schweighofer, despre care se spune că au făcut tranzacții ilegale cu lemn.

Constructorul german Wiebe este implicat într-un scandal privind reabilitarea liniei de cale ferată București-Constanța.

Consorțiul de construcții Swietelsky-Wiebe-Takenaka se pare că a plătit câteva milioane de euro oficialilor români, inclusiv fostului ministru al finanțelor (n.r. – Sebastian Vlădescu). Apoi, acesta a stârnit rumoare atunci când a depus câteva kilograme de aur drept cauțiune.

Wiebe nu dorește să comenteze cazul. Compania austriacă de construcții Swietelsky, la care anul trecut s-a ajuns la percheziții la domiciliu, confirmă că există anchete în România împotriva „foștilor angajați” ai grupului.

„Situația politică complexă de la fața locului” este de vină pentru faptul că statusul procedurii este în prezent greu evaluat.

Din cauza „lipsei parțiale a certitudinii juridice”, compania își va „regândi implicarea în continuare în România”.

Companiile de construcții sunt cele mai expuse economiei negre din România. Compania Geiger, activă în mai multe locatii din România, cu aproximativ 300 de angajati, a avut propriile sale experiențe – dar în circumstante diferite.

Geiger n-a ajuns la contracte, pentru că alte firme au dat șpagă. „În trecut, unii jucători de pe piață au utilizat fenomenul corupției și adesea au primit aproabare pentru diverse proiecte de construcții”, a confirmat compania.

Furnizorul de servicii industriale Bilfinger, activ în România de 20 de ani, clasează țara pe plan intern în categoria de risc A. Pentru angajați și manageri se aplică reguli foarte stricte, motiv pentru care Bilfinger a renunțat în mod deliberat la unele contracte. Hochtief s-a retras complet în 2015, după ce, anterior, compania de construcții realizase proiecte mai mici, cum ar fi o stație de epurare a apelor uzate.

Bucureștiul se dezgheață în aceeași zi. Însă acest lucru nu face ca orașul să fie mai sigur. Bucăți groase de gheață se desprind din coroanele copacilor și cad pe trotuare. În fața unui hotel din centrul orașului, cerul se reflectă în bălți mari. În holul acestuia se află Marius Necula, pe a cărui carte de vizită tronează o imagine cu Dracula. Fostul politician PSD are povești teribile de spus – de pe autostradă.

Necula lucrează ca subcontractant pentru grupul de construcții austriac Strabag. Cu aproximativ 1.400 de angajați în România, compania a avut în 2017 o cifră de afaceri de aproximativ 180 de milioane de euro.

Necula și Strabag subliniază faptul că efectuează ca la carte toate proiectele. Antreprenorul recomandă o vizită la secțiuni ale autostrăzii construite de concurenții săi. „În loc de 20 de centimetri de asfalt au fost instalați doar 10 centimetri”, spune Necula. Și restul? „Para îndărăt”, spune el și râde.

Pe Necula îl enervează în mod deosebit faptul că acești concurenți sunt greu de tras la răspundere pentru deficiențele constatate.

„Chiar dacă garanția a fost convenită prin contract, mulți pur și simplu nu-și pot permite acest lucru”, spune Necula.

Cel mai adesea nici nu trebuie să se teamă de consecințe. De exemplu, UE a retras recent fonduri de la statul român, despre care se spune că au fost obținute ilegal de o societate de construcții. Că statul cere banii de la companie, nu se știe încă.

Nici nu e de mirare: compania este apropiată liderului PSD Liviu Dragnea. Acesta a fost condamnat de Curtea Supremă a țării pentru incitare la abuz în funcție la mai mulți ani de închisoare.

Dar sentința n-a intrat până acum în vigoare. Observatorii procesului se îndoiesc că politicianul va ajunge cu adevărat după gratii. Din cauza unor astfel de cazuri, întreprinzătorul Necula speră că UE  va obține în curând mai multe competențe și va urmări frauda cu propriul Parchet și propria finanțare.

Corupția afectează multe branșe din România

Deutsche Bank din București emană o atmosferă de start-up: Mihai Ionescu trece printr-o sală de conferințe, apoi printr-o cantină care arată ca un vagon de metrou.

Omul este șeful departamentului în care aproape 900 de dezvoltatori programează software-ul pentru bancă. Aplicația de pe telefoanele mobile germane vine din România, la fel ca programele pentru detectarea spălării banilor.

La etajul al patrulea, Ionescu se oprește în fața unei ferestre. Pe turnurile de sticlă din fața sa strălucesc emblemele mai multor companii IT din vest: IBM, Oracle și Amazon și-au deschis aici reprezentanțe, atrase de salariile scăzute și de personalul bine pregătit. Microsoft este încă aici. Acum câțiva ani, intermediarii gigantului software erau implicați într-un scandal de mită. Ar fi dat mită pentru a obține contracte publice.

Deutsche Bank nu trebuie să-și bată capul cu astfel de subiecte neplăcute, asigură Ionescu. De fapt, corupția înflorește aproape exclusiv în cazul contractelor guvernamentale. Indirect însă, afectează multe industrii, spune Ionescu.

De exemplu, constructorii auto germani Daimler și Audi au decis să construiască fabrici mari în Ungaria și nu în România. Un rol în decizia lor l-au jucat și drumurile proaste. Deutsche Bank, pe de altă parte, nu se poate plânge de infrastructură. Datorită extensiei pe scară largă a cablurilor cu fibră optică, internetul din București este adesea mai rapid decât în Germania.

Pe drumul spre nord-vestul țării există multe săli de sport și locuri de joacă pentru copii. Semnele mari cu stele galbene pe fundal albastru indică faptul că acestea au fost create cu sprijinul UE. Multe locuri de joacă sunt mai mici decât erau planificate – și adesea chiar localnicii nu știu la ce e nevoie de sălile de sport.

În nord-vestul țării, Cluj-Napoca sărbătorește Ziua Națională (n.r. – Unirea Principatelor) la sfârșitul lunii ianuarie. Străzile îngrijite ale orașului sunt acoperite cu steaguri naționale. Și în biroul lui Ludger Thol atârnă steagul românesc, alături de unul german și altul european. Thol și aproximativ o duzină de angajați au multe de făcut – lucrează și în zi de sărbătoare.

Pe monitoarele din birou sunt planuri de construcție, una dintre clădiri urmează să fie construită în curând la Berlin. Thol nu dorește să dezvăluie locația exactă.

„Fac planuri pentru un subcontractant german. Și nu dorește să știe constructorul că planurile vin din România”, spune el. Thol ia prin telefon instrucțiunile din Germania, clienții săi nu doresc corespondență.

Deoarece contractele publice nu intră pentru el în discuție, lui Thol îi rămân solicitările din Germania. Cu ani în urmă câștiga bani ajutând companiile germane să intre pe piața din România. Dar interesul a scăzut. Thol înțelege asta: „Mai nou, n-aș recomanda nici unei firme germane să vină aici”.

Close
Închide
  Close