Alegeri în Armenia. Rusia duce cea mai agresivă campanie de dezinformare înainte de un scrutin: ce informații false distribuie rețeaua Matrioșka

Motivul pentru care Kremlinul a declanșat un război informațional masiv în Armenia

Aproximativ 2,6 milioane de armeni sunt chemați duminică, 7 iunie, la urne pentru a-și alege Parlamentul. Acest scrutin este marcat de un amestec electoral puternic din partea Rusiei, care caută să-l înfrângă pe premierul Nikol Pașinian, un politician care a adoptat o cale de apropiere de Uniunea Europeană și Statele Unite după ce Kremlinul și-a trădat „aliatul armean” în fața ofensivei militare azere.

Dezinformarea rusească se observă peste tot: în instituții de presă false, publicitate plătită, interferență digitală etc. Sunt operațiuni de influențare asumate deschis de liderul autocrat rus Vladimir Putin, notează France TV Info.

Potrivit AFP, în doar o singură săptămână din luna mai, organizația de monitorizare a dezinformării NewsGuard a identificat crearea a nu mai puțin de 31 de publicații false care imită site-urile unor instituții media de renume, printre care The Telegraph și France 24, pentru a răspândi știri false precum că Nikol Pașinian ar pregăti fraudarea alegerilor, ar vrea război cu Rusia și ar fi vinovat de agresiuni sexuale.

Țintele Matrioșkăi: Nikol Pașinian, Uniunea Europeană și Statele Unite

Acesta este „efortul final” al campaniei de manipulare Matrioșka, direct legată de Rusia, observă experții în dezinformare. Toată această campanie este menită „discreditării” premierului armean, care s-a angajat într-o serie de procese criticate aspru de Rusia, printre care continuarea păcii semnate cu Azerbaidjan, normalizarea relațiilor cu Turcia și aprofundarea apropierii de Uniunea Europeană și Statele Unite.

De altfel, scrutinul de duminică este văzut ca un test al sprijinului public pentru schimbarea de direcție geopolitică aleasă de Pașinian, al cărui partid este considerat favorit, notează AFP.

Principalul său rival, omul de afaceri ruso-armean Samvel Karapetian, pledează pentru legături puternice între Erevan și Moscova. Samvel Karapetian este considerat un agent al serviciilor secrete rusești.

Moscova și rețelele pro-Kremlin au fost deja acuzate de interferență în alegeri din mai multe țări, în special în România, Republica Moldova, Franța și Germania, semnalează AFP. Evident, Kremlinul neagă aceste acuzații, deși a lăsat urme concrete de amestec.

„Cazul Armeniei iese în evidență prin durata, volumul și numărul de operațiuni implicate. Acolo, Rusia arată tot de ceea ce este capabilă în materie de dezinformare”, subliniază pentru AFP Joseph Bodnar, coautor al unui raport al Institutului pentru Dialog Strategic (ISD) privind interferența Rusiei în perioada premergătoare alegerilor.

O campanie de dezinformare cu o durată record

Ani Grigorian, șefa Departamentului de verificare a informațiilor la instituția media armeană CivilNet, precizează că toată această campanie de manipulare a electoratului a început foarte devreme, „încă din primăvara anului 2025”, și a crescut atât în ​​volum, cât și în agresivitate în ultimele luni.

Ea dă ca exemplu narativele difuzate de Storm-1516, o rețea pe care autoritățile franceze au legat-o de o unitate de informații a spionajului militar rus (GRU) și care se bazează pe site-uri de știri false, furt de identitate și campanii de amplificare a știrilor false sau manipulatoare pe rețelele de socializare.

„Unele dintre aceste postări au fost preluate de instituțiile media din Armenia care credeau că provin de pe site-uri legitime”, explică Grigorian.

Conform datelor culese de Institutul pentru Dialog Strategic, operațiunea Storm-1516 „a țintit Armenia mai mult decât orice altă țară între aprilie 2025 și aprilie 2026”.

Peste 460 de operațiuni în ultimele luni

Colectivul Antibot4Navalny, care luptă împotriva interferențelor digitale pro-ruse, a depistat peste 460 de operațiuni – prin videoclipuri și subiecte false etc. – postate pe rețelele de socializare în ultimele opt luni. Este vorba de o activitate-record în ceea ce privește cantitatea de informații false create și distribuite ca parte a unei campanii de interferență pro-rusă într-un scrutin, cât și un record în ceea ce privește durata de desfășurare înainte de un scrutin.

Potrivit Antibot4Navalny, Republica Moldova se plasează pe locul doi după Armenia, cu 409 operațiuni de interferență manevrate dinspre Rusia, iar Statele Unite pe trei, cu 180 de operațiuni. Alte țări atacate informațional de Rusia înainte de un scrutin electoral au fost Germania, Ungaria, Polonia etc.

La fel ca NewsGuard, Antibot4Navalny observă că interferența în Armenia s-a intensificat în luna mai, cu 31 de operațiuni doar în săptămâna 19-26 mai.

Vladimir Putin șantajează fără nicio jenă înainte de alegeri

Serviciile armene de informații au avertizat în ianuarie asupra unor „operațiuni informaționale malițioase” pe scară largă, menite să „influențeze voturile”, dar nu au specificat „actorii externi” din spatele acestora.

Mai mulți experți intervievați de AFP au subliniat că Rusia nu a fost singura sursă de manipulare a electoratului înainte de alegerile din Armenia. Azerbaidjanul și Turcia s-au implicat și ele, dar Rusia a manifestat un interes deosebit.

Vladimir Putin a căutat să creeze o problemă din apropierea Armeniei de Uniunea Europeană și i-a cerut lui Nikol Pașinian să organizeze un referendum. În același timp, liderul autocrat de la Kremlin a amenințat Armenia cu repetarea „scenariului ucrainean” și cu denunțarea unilaterală a acordurilor de livrare a gazelor.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zaharova, a criticat joi așa-zisă apropiere „forțată” a Armeniei de Uniunea Europeană și „desfășurarea” unui „detașament politic european” la Erevan la începutul lunii mai, referindu-se la organizarea primului summit Armenia – UE și la organizarea summitului Comunității Politice Europene în capitala țării din Caucaz.

Unii politicieni răspândesc dezinformări rusești în speranța că îi va ajuta la urne

În afară de narativele negative la adresa lui Pașinian, campania rusească de dezinfomare atacă mai ales „relația dintre Armenia și UE, și în special cu Franța”, spune Simona N., coautoare a raportului publicat de Institutul pentru Dialog Strategic.

Site-uri false care imitau site-ul cotidianul francez Libération și cel al unei publicații dedicate diasporei armene din Statele Unite au distribuit masiv știri false precum că președintele francez Emmanuel Macron vrea să tragă Armenia în război cu Rusia și că Nikol Pașinian a acceptat o presupusă cerere a Bruxelles-ului de a găzdui în Armenia mii de imigranți expulzați din Uniunea Europeană.

„În ultimele două-trei luni, am văzut că și candidații opoziției au început să răspândească narative rusești. Așa intră Rusia în spațiul informațional armean”, avertizează Ani Grigorian.

Publicul cade uneori în capcana informațiilor false sau manipulatoare

Jurnalista de investigație Tatev Hovhannisian spune că a văzut cum această dezinformare masivă se infiltrează în conversațiile de zi cu zi ale armenilor.

Ea citează, de exemplu, o știre falsă făcută cu inteligența artificială și care este dată ca fiind publicată de BBC. Această știre susține că Franța a trimis 800 de soldați din Legiunea Străină pentru a-l sprijini pe Pașinian în cazul unui rezultat nefavorabil lui la alegeri. Această știre falsă a acumulat peste un milion de vizualizări pe rețelele de socializare într-o țară cu puțin peste 3 milioane de locuitori.

„Aud: «Așa e, am văzut pe Facebook!». Este greu să le explici, mai ales generațiilor mai în vârstă, că ceea ce văd nu e adevărat”, mărturisește Tatev Hovhannisian.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE