Nemulţumiţi de justiţia românească,peste 700 de cetățeni români și-au căutat dreptatea la Bruxelles

Din cele 1.986 de petiții primate de Parlament în 2012, numai 1.406 au fost declarate acceptabile. Cel mai mare număr de petiții s-a concentrat pe UE în ansamblu, Spania se află pe locul doi, urmată de Germania, Italia și România. Germanii sunt cei mai activi petiționari într-un clasament pe naționalități, urmați de spanioli, italieni, români și britanici. În 2013, Parlamentul European a primit în total 2.885 de petiții, dintre care au fost procesate până în prezent doar 989 (654 au fost declarate admisibile). Orice cetăţean al Uniunii Europene sau rezident al unui stat membru are dreptul, în mod individual sau în asociere cu alte persoane, să adreseze petiţii Parlamentului European în legătură cu un subiect care face parte din domeniile de activitate ale Uniunii Europene şi care îl priveşte în mod direct. De asemenea, orice societate, organizaţie sau asociaţie cu sediul în Uniunea Europeană îşi poate exercita dreptul de a adresa petiţii, acesta fiind garantat prin Tratat. Petiţia poate fi redactată sub formă de plângere sau de cerere şi poate avea ca obiect chestiuni de interes public sau privat. Petiţia poate consta într-o cerere individuală, o plângere, o sesizare referitoare la aplicarea dreptului comunitar sau un apel adresat Parlamentului European pentru a lua poziţie într-o anumită chestiune. Astfel de petiţii îi oferă Parlamentului European posibilitatea de a atrage atenţia asupra oricărei încălcări a drepturilor unui cetăţean european de către un stat membru, de către autorităţile locale sau orice altă instituţie.
Petițiile românești
Anul Număr de petiții
2007 47
2008 189
2009 152
2010 101
2011 102
2012 140
EXEMPLE DE PETIȚII CONSIDERATE ADMISIBILE
1. O româncă din Germania a reclamat că mama sa, care locuieşte în România şi care o vizitează anual trebuie să solicite în ţară un card european de sănătate, valabil timp de şase luni, iar pentru obţinerea acestuia trebuie să furnizeze o documentaţie complexă şi să călătorească peste 200 de kilometri. În plus, femeia se plângea de faptul că acest card trebuie solicitat personal şi nu poate fi eliberat anticipat, astfel că la un moment dat a fost nevoită să achite personal în Germania cheltuielile medicale pentru mama sa. Ea a solicitat elaborarea unor norme clare şi uniforme cu privire la emiterea cardurilor de sănătate în întreaga UE, fără să fie necesară furnizarea unei documentaţii complexe în fiecare an.
2. O altă româncă stabilită în Germania a reclamat pierderi la curs la plata pensiei sale din România în ţara de rezidenţă.
3. Attila Csegzi şi alte 518 persoane care au reclamat faptul că autorităţile locale din Cristeşti, judeţul Mureş, nu s-au consultat cu locuitorii înainte de a lua decizia de construcţie a unui depozit pentru transferul, selectarea şi procesarea deşeurilor.
4. Liudmila Bedricovshi, care deţine cetăţenia română, a reclamat daptul că studiile făcute în R.Moldova şi recunoscute în România nu îi sunt recunoscute şi în Franţa, unde locuieşte.
5. Nicolae Călin Dejeu, de cetăţenie română, a reclamat impactul negativ al unui proiect de modernizare a unui drum forestier asupra ecosistemului Văii Şardului.
6. Un cetăţean român a cerut informaţii despre posibilitatea de a obţine un credit bancar într-un alt stat membru decât cel de reşedinţă.
7. O persoană de cetăţenie germană şi resortisant în Germania, care a lucrat în România din 1955 până în 1982, s-a plâns că autorităţile competente în materie de pensii din România i-au respins cererea repetată de pensie pentru perioada respectivă de încadrare în muncă, pe motiv că autorităţile germane sunt responsabile de caz.
8. Cristian Cioacă s-a plâns, prin vocea avocatei sale, Maria Vasii, în legătură cu abuzurile din ancheta care a condus la trimiterea în judecată şi condamnarea sa în primă instanţă, acuzat fiind că şi-ar fi ucis soţia.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro