În noiembrie, vrăjitoarele capătă putere, iar forțele malefice se dezlănțuie

■ În ziua de 8 noiembrie, când sunt sărbătoriţi Sfinţii Mihai şi Gavriil, se spune că nu e bine să lucrezi, fiindcă dacă o faci, când îţi va veni sorocul să pleci pe lumea cealaltă te vei chinui mult.

■ Filipii de toamnă sunt sărbătoriţi înainte de începerea postului Crăciunului, vreme de 3 zile. În aceste zile se practică ritualuri magice menite să apere gospodăriile de rele. De exemplu, se atârnă de casă o secure sau un topor, pentru a ţine lupii la distanţă.

■ În Ziua Sf. Mina, 11 noiembrie, se fac ritualuri magice “de întoarcere”. Acestea-i ajută pe păgubiţi să-şi recupereze lucrurile furate ori pierdute, iar pe fetele îndrăgostite, să-ntoarcă spre ele privirile şi inimile celor care le-au căzut cu tronc. Femeile duc la biserică lumânări şi le aprind la capătul care, de obicei, se înfige în sfeşnic (le întorc, aşadar), pentru ca vorbele rele şi blestemele aruncate asupra lor, asupra casei sau familiei lor să se întoarcă la cei care le-au rostit.

■ De Lasata Secului pentru Postul Crăciunului, 14 noiembrie, gospodinele n-au voie să atingă şi să folosească nimic ascuţit – acul, cuţitul -, nu e bine nici să macine ori să dea lucruri împrumut, fiindcă e ca şi cum ar chema lupul în gospodărie, iar lupul va mânca vitele. Se spune că dacă de Lăsata Secului e vreme plăcută, primăvara următoare va fi tare ploioasă.

Recomandări

Medicii ieșeni vizați de o anchetă DIICOT privind traficul și consumul de droguri au fost antrenați și plătiți pe bani europeni. „Petreceau cu ușa-nchisă în timpul gărzilor!”

■ Ovidenia, cum i se mai spune zilei de 21 noiembrie, în care e sărbătorită Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, şi-a căpătat numele de la rusescul “văvedenie”, care înseamnă “intrare”. În această zi încep să se vadă vrăjitoarele, care capătă tot mai multă putere demonică, iar fetele se spune că-şi pot afla ursitul cu ajutorul unor ritualuri magice. În credinţa populară, cum va fi vremea de Ovidenie aşa va fi toată iarna; un cer senin pe timpul nopţii anunţă că anul următor va fi capricios, iar gerul, lapoviţa sau ninsoarea vestesc un an nou bun din toate punctele de vedere.

■ Ultima zi din noiembrie – 30, când e sărbătorit Sfântul Andrei – este la români ceea ce e Halloweenul pentru americani: ziua în care se dezlănţuie forţele malefice, strigoii venind să bântuie lumea celor vii. Multe superstiţii şi ritualuri magice se leagă de această zi. Se spune că de Sf. Andrei animalele vorbesc, iar cei ce le ascultă vor muri; se fac cruci la uşi şi la ferestre cu usturoi, vasele se întorc cu gura în jos, coasele de ascund, iar oamenii mănâncă mâncăruri cu usturoi – toate, pentru ca gospodăria să fie apărată de duhuri rele; vitelor li se dă să lingă sare descântată, ca să fie ferite de vrăjitoare.

Urmărește-ne pe Google News