Noile arme expuse la parada grandioasă de la Beijing și ce spun ele despre puterea militară a Chinei

Liderul chinez Xi Jinping a fost însoțit la paradă de aproximativ 20 de lideri străini, inclusiv de rusul Vladimir Putin și nord-coreeanul Kim Jong-un, cei doi bazându-se pe China pentru sprijin economic și nu numai.

Parada s-a dorit a fi o demonstrație a creșterii rolului lui Xi pe scena mondială, precum și a capacităților militare chineze. Spectacolul a inclus racheta „Ucigașul din Guam”, drona „Companionul loial” și chiar roboții lupi înarmați.

Dincolo de entuziasmul chinezilor, ce am învățat? BBC înșiră cinci concluzii.

Cât de bine își poate desfășura China armele?

Un aspect evident al paradei de miercuri este că statul chinez a reușit să producă rapid o gamă diversificată de arme.

Acum zece ani, tehnologiile militare expuse de chinezi nu erau decât „copii rudimentare” ale unor echipamente mult mai avansate inventate de Statele Unite, notează Michael Raska, profesor asistent în cadrul programului de transformări militare de la Universitatea Tehnologică Nanyang din Singapore.

Parada de miercuri a dezvăluit însă o gamă mai inovatoare și mai diversificată de arme, în special drone și rachete – o demonstrație a cât de avansată a devenit industria militară chineză.

Procesul decizional de sus în jos al Chinei și resursele semnificative îi permit să producă arme noi mai rapid decât multe alte țări, subliniază Alexander Neill, cercetător la Forumul Pacificului. De asemenea, le poate produce în cantități uriașe, oferindu-și astfel un posibil avantaj pe câmpul de luptă.

„China are capacitatea de a produce muniții, nave… statul își permite pur și simplu să dea directive și să obțină” armele, spune Neill.

Dar cât de bine poate integra armata chineză aceste sisteme de armament? „Își poate etala aceste platforme avansate și ostentative, dar sunt ele agile din punct de vedere organizațional pentru a le utiliza așa cum doresc?”, se întreabă Michael Raska.

În opinia sa, un astfel de proces nu va fi ușor pentru armata chineză, ținând cont de faptul că este masivă și fără experiență de luptă.

China se concentrează pe rachete pentru a contracara Statele Unite

China a expus mai multe rachete, inclusiv câteva variante noi. Printre acestea figurează Dongfeng-61, care este capabilă să transporte mai multe focoase în conul său frontal, racheta balistică intercontinentală Dongfeng-5C, care ar putea fi lansată din nordul Chinei și ar putea lovi Statele Unite și racheta cu rază intermediară de acțiune „Guam Killer” Dongfeng-26D, care ar putea lovi baze militare americane cheie din Guam.

China a prezentat totodată mai multe rachete antinavă hipersonice, cum ar fi YJ-17 și YJ-19, care pot zbura foarte repede și pot manevra imprevizibil pentru a evita sistemele antirachetă.

Există un motiv pentru această concentrare asupra rachetelor, notează BBC.

China a dezvoltat rachete și forțe de rachete ca parte-cheie a strategiei sale de descurajare – și pentru a contracara superioritatea navală a Statelor Unite, subliniază Alexander Neill.

Marina americană este de neegalat în lume, având cea mai mare flotă de portavioane și grupuri de atac cu portavioane – China este încă în urmă în acest sens.

Dar, continuă Neill, unii experți militari din Occident cred deja că aceste grupuri de atac sunt vulnerabile în fața atacurilor cu rachete.

Regimul de la Beijing nu numai că își consolidează descurajarea, dar creează și o „capacitate de a doua lovitură”, spune Neill.

Chinezii au mai expus mult discutata armă laser LY-1, care este practic un laser gigantic ce poate arde sau dezactiva sistemele electronice sau chiar orbi piloții, precum și o gamă variată de avioane de vânătoare stealth de a cincea generație, inclusiv J-20 și J-35.

China merge până la capăt cu inteligența artificială și dronele

China a dezvăluit o gamă largă de drone, unele dintre ele alimentate de inteligența artificială, dar cea care a atras atenția a fost gigantul vehicul submarin fără pilot AJX-002. Cu o lungime de până la 20 de metri, AJX-002 poate efectua misiuni de supraveghere și recunoaștere.

China și-a prezentat, de asemenea, drona invizibilă de atac GJ-11, supranumită „Companionul loial”, care poate zbura alături de un avion de vânătoare cu pilot și îl poate ajuta în misiunile sale.

Pe lângă o serie de drone aeriene convenționale, au fost prezenți și „lupii roboți”. Experții spun că aceștia ar putea fi folosiți pentru diferite tipuri de sarcini, de la recunoaștere și căutări de mine până la vânarea soldaților inamici.

Expunerea dronelor arată o direcție clară pe care China dorește să o urmeze în strategia sa militară, unde „nu numai că vrea să amplifice, ci și să înlocuiască structurile tradiționale”.

Regimul de la Beijing a învățat în mod clar lecții din războiul din Ucraina, unde dronele sunt aruncate pentru a slăbi apărarea inamicului, notează Michael Raska.

Multe țări sunt încă îngrijorate de implementarea inteligenței artificiale în sistemele lor militare și se întreabă „cât de confortabil ne simțim să includem AI în lanțul de ucidere”, adaugă expertul.

Dar China este foarte confortabilă cu acest lucru. „Ei cred că pot controla inteligența artificială. Fac tot ce le stă în putință pentru a o integra în sistemele lor”, observă Michael Raska.

China dezvoltă tehnologie, dar Statele Unite păstrează avantajul

Parada militară de la Beijing arată în mod clar că China recuperează rapid decalajul față de Statele Unite în ceea ce privește tehnologia militară și are resursele necesare pentru a construi un arsenal imens de arme.

Însă Statele Unite păstrează în continuare un avantaj în ceea ce privește operațiunile, spun experții.

Armata americană „excelează”, deoarece are o cultură „de jos în sus”, în care unitățile de pe teren pot lua decizii în funcție de situație și își pot modifica strategiile de luptă, precizează Michael Raska. Acest lucru le fac mai agile într-o bătălie.

China, pe de altă parte, are o structură „de sus în jos”. Soldații chinezi „pot avea platforme și sisteme extravagante, dar nu vor mișca un deget până nu primesc un ordin de sus”, adaugă expertul.

„Chinezii cred că tehnologia este cea care creează descurajare. Ei cred că acest lucru va descuraja Satele Unite, dar, la nivel operațional, au existat cazuri care arată că s-ar putea să nu fie atât de buni pe cât spun”, spune Michael Raska, dând ca exemplu incidentul petrecut recent în Marea Chinei de Sud.

Parada a fost o expoziție pentru vânzări de arme și o șansă de a arăta un front unit în fața Statelor Unite

Toate aceste arme noi au fost expuse în fața a 20 de lideri de stat care pot fi într-o zi potențiali cumpărători, observă Alexander Neill.

De altfel, unele dintre țările prezente, cum ar fi Myanmar, sunt cunoscute pentru faptul că achiziționează cantități uriașe de arme chinezești. Dar șansa de a vinde către clienți noi sau de a crește comenzile este modul în care Guvernul chinez își poate extinde influența la nivel global, notează Michael Raska.

Printre clienții-cheie se află și cei care stăteau în față alături de Xi: Vladimir Putin și Kim Jong-un. Cei trei au ținut să afișeze un front unit în timp ce mergeau împreună spre paradă și urcau pe scenă.

În opinia lui Neill, a fost un mesaj pentru Statele Unite: dacă America ar încerca să-i provoace, atunci ar fi nevoită „să lupte împotriva lor pe mai multe teatre de operațiuni potențiale în același timp – Peninsula Coreeană, strâmtoarea Taiwan și Ucraina”.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE